Leul s-a apreciat usor in raport cu euro in a doua parte a sedintei interbancare de miercuri, ultimele tranzactii fiind realizate la 4,0970 - 4,0990 lei/euro, respectiv cu 0,55 - 0,65 bani sub paritatea de la finalul zilei de marti, scrie Mediafax Business.
Primele transferuri au fost efectuate la 4,1040 - 4,1070 lei, in crestere usoara fata de ultimele cotatii de marti, de 4,1025 - 4,1055 lei/euro. Cititi mai mult pe www.mediafax.biz
Mai multe pe http://www.zf.ro/zf-24/cursul-de-schimb-a-coborat-sub-pragul-de-4-1-lei-euro-la-inchiderea-zilei-5705393/
miercuri, 3 martie 2010
marți, 2 martie 2010
Leul s-a apreciat usor, iar cursul a coborat la 4,1025 - 4,1055 lei/euro la inchidere
Moneda nationala s-a apreciat usor, in a doua parte a sedintei interbancare de marti, in linie cu valutele tarilor vecine, iar cursul de schimb a coborat la un minim al zilei de 4,1025 - 4,1055 lei/euro, la inchiderea pietei locale, scrie Mediafax Business.
Aflati mai multe pe http://www.zf.ro/zf-24/leul-s-a-apreciat-usor-iar-cursul-a-coborat-la-4-1025-4-1055-lei-euro-la-inchidere-5688872/
Aflati mai multe pe http://www.zf.ro/zf-24/leul-s-a-apreciat-usor-iar-cursul-a-coborat-la-4-1025-4-1055-lei-euro-la-inchidere-5688872/
Cutremurul din Chile a mutat axa pamantului si a scurtat ziua, potrivit NASA
Cutremurul care a ucis peste 700 de oameni in Chile pe 27 februarie a mutat axa pamantului si a scurtat ziua, potrivit unui om de stiinta de la National Aeronautics and Space Administration (NASA), scrie Bloomberg.
Cutremurele pot conduce la mutarea unor falii de sute de kilometri pe distante de cativa metri, modificand astfel distributia masei de pe Terra. Acest lucru afecteaza rotatia pamantului, a spus Richard Gross, geofizician la NASA in cadrul laboratorului Jet Propulsion Laboratory din Pasadena California, care utilizeaza un model pentru a calcula efectele.
Aflati mai multe pe http://www.zf.ro/zf-24/cutremurul-din-chile-a-mutat-axa-pamantului-si-a-scurtat-ziua-potrivit-nasa-5689471/
Cutremurele pot conduce la mutarea unor falii de sute de kilometri pe distante de cativa metri, modificand astfel distributia masei de pe Terra. Acest lucru afecteaza rotatia pamantului, a spus Richard Gross, geofizician la NASA in cadrul laboratorului Jet Propulsion Laboratory din Pasadena California, care utilizeaza un model pentru a calcula efectele.
Aflati mai multe pe http://www.zf.ro/zf-24/cutremurul-din-chile-a-mutat-axa-pamantului-si-a-scurtat-ziua-potrivit-nasa-5689471/
Presiunile crizei: Dezvoltatorii îşi plătesc constructorii cu apartamente şi terenuri
Cazurile în care datoriile dezvoltatorilor către constructori sunt plătite în apartamente sau terenuri început iasă la suprafaţă. Constructorii preferă să obţină chiar şi beneficii sub formă de active imobiliare, decât să deschidă un proces juridic de care dezvoltatorii pot scăpa cu uşurinţă prin solicitarea insolvenţei.
După ce dezvoltatorii proiectului UpGround din Pipera au cedat printr-un acord de tip barter 60 de apartamente către firma Lufin Construct, unul dintre constructorii ansamblului rezidenţial, capital.ro a descoperit un nou caz, în care dezvoltatorul şi-a plătit datoriile faţă de constructor chiar cu terenul pe care urma să construiască un cartier de vile.
Compania Viarom Construct, parte a gupului francez Vinci, unul dintre cei mai mari constructori din lume, a aprobat în cadrul ultimei adunări a acţionarilor propunerea de preluare a dreptului de proprietate asupra unui teren localizat în comuna Clinceni, din vestul Bucureştiului, de la compania cu capital britanic Investment Solutions, pentru a stinge datoriile pe care Helios Development le are la Viarom.
Helios Development, deţinută de britanicii de la Investment Solutions, are în dezvoltare, în comuna Clinceni, ansamblul de vile English Village (foto), proiect lansat pe piaţă în octombrie 2007. În februarie 2009, compania trebuia să finalizeze prima fază a proiectului care constă în 10 vile individuale, 30 de vile cuplate şi 70 de apartamente. Viarom a fost angajată în procesul de construcţie a cartierului care afişa la lansare preţuri cuprinse între 118.000 şi 375.000 de euro, fără TVA.
La începutul anului trecut lucrările la proiect erau la stadiul de infrastructură, după ce s-au terminat reţelele de drumuri, apă, canalizare şi gaze. În acel moment, dezvoltatorii au decis să intre cu proiectul în conservare ca urmare a crizei economice.
Aflati mai multe pe http://www.capital.ro/articol/presiunile-crizei-dezvoltatorii-isi-platesc-constructorii-cu-apartamente-si-terenuri-132490.html
După ce dezvoltatorii proiectului UpGround din Pipera au cedat printr-un acord de tip barter 60 de apartamente către firma Lufin Construct, unul dintre constructorii ansamblului rezidenţial, capital.ro a descoperit un nou caz, în care dezvoltatorul şi-a plătit datoriile faţă de constructor chiar cu terenul pe care urma să construiască un cartier de vile.
Compania Viarom Construct, parte a gupului francez Vinci, unul dintre cei mai mari constructori din lume, a aprobat în cadrul ultimei adunări a acţionarilor propunerea de preluare a dreptului de proprietate asupra unui teren localizat în comuna Clinceni, din vestul Bucureştiului, de la compania cu capital britanic Investment Solutions, pentru a stinge datoriile pe care Helios Development le are la Viarom.
Helios Development, deţinută de britanicii de la Investment Solutions, are în dezvoltare, în comuna Clinceni, ansamblul de vile English Village (foto), proiect lansat pe piaţă în octombrie 2007. În februarie 2009, compania trebuia să finalizeze prima fază a proiectului care constă în 10 vile individuale, 30 de vile cuplate şi 70 de apartamente. Viarom a fost angajată în procesul de construcţie a cartierului care afişa la lansare preţuri cuprinse între 118.000 şi 375.000 de euro, fără TVA.
La începutul anului trecut lucrările la proiect erau la stadiul de infrastructură, după ce s-au terminat reţelele de drumuri, apă, canalizare şi gaze. În acel moment, dezvoltatorii au decis să intre cu proiectul în conservare ca urmare a crizei economice.
Aflati mai multe pe http://www.capital.ro/articol/presiunile-crizei-dezvoltatorii-isi-platesc-constructorii-cu-apartamente-si-terenuri-132490.html
luni, 1 martie 2010
Cursul valutar: 4,1120 - 4,1140 lei/euro
Leul s-a depreciat fata de euro in a doua parte a sedintei interbancare de luni, in linie cu evolutia valutelor tarilor vecine, iar cursul a urcat la un maxim de 4,1150 - 4,1170 lei/euro, pentru ca la inchidere sa revina la 4,1120 - 4,1140 lei/euro, cotatie apropiata de cea de vineri.
In prima parte a zilei leul s-a apreciat fata de euro, insa ulterior cursul a inceput sa creasca, odata cu aprecierea dolarului in fata monedei europene, precizeaza Mediafax.
La deschidere cotatiile se situau la 4,1080 - 4,1100 lei/euro, mai jos fata de cele de la finele sesiunii de vineri, cand euro era tranzactionat la 4,1140 - 4,1160 lei/euro.
In jurul orei 10:30, transferurile se perfectau la 4,1010 - 4,1040 lei/euro.
Aflati mai multe pe http://www.bloombiz.ro/finante/cursul-valutar-41120--41140-leieuro
In prima parte a zilei leul s-a apreciat fata de euro, insa ulterior cursul a inceput sa creasca, odata cu aprecierea dolarului in fata monedei europene, precizeaza Mediafax.
La deschidere cotatiile se situau la 4,1080 - 4,1100 lei/euro, mai jos fata de cele de la finele sesiunii de vineri, cand euro era tranzactionat la 4,1140 - 4,1160 lei/euro.
In jurul orei 10:30, transferurile se perfectau la 4,1010 - 4,1040 lei/euro.
Aflati mai multe pe http://www.bloombiz.ro/finante/cursul-valutar-41120--41140-leieuro
De ce venituri ai nevoie pentru «Prima Casă 2»
Regulile de creditare practicate de fiecare bancă fac diferenţa la acordarea împrumuturilor garantate de stat, în condiţiile în care toate împrumuturile au costuri similare.
O familie formată din două persoane are nevoie de venituri de cel puţin 2.400 de lei (583 de euro) pentru a contracta un împrumut în valoare de 66.500 de euro, potrivit răspunsurilor primite de Capital de la şase bănci înscrise în programul Prima Casă. Acesta este venitul minim cu care poate fi obţinut un împrumut la UniCredit Țiriac, alte bănci solicitând venituri mai mari pentru aceeaşi sumă. Raiffeisen Bank, de exemplu, solicită un venit de cel puţin 3.600 de lei (circa 870 de euro) pentru un credit de 66.500 de lei. Calculele sunt făcute pentru o familie care nu mai are de rambursat alte credite sau care rămâne cu astfel de sume în buzunar după achitarea ratelor lunare la celelalte împrumuturi.
Diferenţele dintre veniturile solicitate potenţialilor clienţi provin din regulile de creditare pe care şi le-a stabilit fiecare bancă. Împrumuturile contractate în a doua parte a programului Prima Casă vor putea fi mai mari. Astfel, împrumuturile pot ajunge până la 66.500 de euro în cazul locuinţelor noi sau a celor aflate în construcţie. Familiile care se asociază pentru a-şi construi o locuinţă vor putea lua credite chiar mai mari, de cel mult 71.250 de euro. Pentru a beneficia de un astfel de credit garantat de stat, asociaţia trebuie să fie formată însă din cel puţin şapte familii.
Finanţările pentru casele vechi vor fi de cel mult 57.000 de euro, suma maximă care s-a putut împrumuta şi în prima parte a programului. În cazul tuturor împrumuturilor contractate în cadrul programului, clienţii trebuie să plătească un avans de cel puţin 5%. În plus, trebuie să constituie şi un depozit echivalent cu valoarea a trei rate lunare.
Aflati mai multe pe http://www.capital.ro/articol/de-ce-venituri-ai-nevoie-pentru-prima-casa-2-132358.html
O familie formată din două persoane are nevoie de venituri de cel puţin 2.400 de lei (583 de euro) pentru a contracta un împrumut în valoare de 66.500 de euro, potrivit răspunsurilor primite de Capital de la şase bănci înscrise în programul Prima Casă. Acesta este venitul minim cu care poate fi obţinut un împrumut la UniCredit Țiriac, alte bănci solicitând venituri mai mari pentru aceeaşi sumă. Raiffeisen Bank, de exemplu, solicită un venit de cel puţin 3.600 de lei (circa 870 de euro) pentru un credit de 66.500 de lei. Calculele sunt făcute pentru o familie care nu mai are de rambursat alte credite sau care rămâne cu astfel de sume în buzunar după achitarea ratelor lunare la celelalte împrumuturi.
Diferenţele dintre veniturile solicitate potenţialilor clienţi provin din regulile de creditare pe care şi le-a stabilit fiecare bancă. Împrumuturile contractate în a doua parte a programului Prima Casă vor putea fi mai mari. Astfel, împrumuturile pot ajunge până la 66.500 de euro în cazul locuinţelor noi sau a celor aflate în construcţie. Familiile care se asociază pentru a-şi construi o locuinţă vor putea lua credite chiar mai mari, de cel mult 71.250 de euro. Pentru a beneficia de un astfel de credit garantat de stat, asociaţia trebuie să fie formată însă din cel puţin şapte familii.
Finanţările pentru casele vechi vor fi de cel mult 57.000 de euro, suma maximă care s-a putut împrumuta şi în prima parte a programului. În cazul tuturor împrumuturilor contractate în cadrul programului, clienţii trebuie să plătească un avans de cel puţin 5%. În plus, trebuie să constituie şi un depozit echivalent cu valoarea a trei rate lunare.
Aflati mai multe pe http://www.capital.ro/articol/de-ce-venituri-ai-nevoie-pentru-prima-casa-2-132358.html
Firmele tinerilor ar putea fi scutie de la plata impozitelor pe profit si pe salarii
Tinerii care intentioneaza sa infiinteze o microintreprindere vor fi scutiti, trei ani, de la plata impozitelor pe profit si salarii, in baza unui proiect lansat in dezbatere publica de Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri dupa ce in septembrie a mai fost discutat un act similar.
Astfel, potrivit proiectului lansat din nou in discutie, tinerii cu varsta pana in 35 de ani, care nu au mai avut o firma anterior, vor putea sa-si infiinteze o microintreprindere pe baza unor facilitati, precum scutirea, pentru o perioada de trei ani, de la plata impozitelor pe profit si pe salarii.
Aflati mai multe pe http://www.bloombiz.ro/business/firmele-tinerilor-ar-putea-fi-scutie-de-la-plata-impozitelor-pe-profit-si-pe-salarii
Astfel, potrivit proiectului lansat din nou in discutie, tinerii cu varsta pana in 35 de ani, care nu au mai avut o firma anterior, vor putea sa-si infiinteze o microintreprindere pe baza unor facilitati, precum scutirea, pentru o perioada de trei ani, de la plata impozitelor pe profit si pe salarii.
Aflati mai multe pe http://www.bloombiz.ro/business/firmele-tinerilor-ar-putea-fi-scutie-de-la-plata-impozitelor-pe-profit-si-pe-salarii
duminică, 28 februarie 2010
Topul cladirilor care "zgarie" cerul Romaniei! Catedrala Neamului cu 114 metri il va sparge!
Zgarie-norii Capitalei sunt la momentul actual niste “pitici” fata de uriasii lumii. Amintim aici doar cea mai inalta cladire din lume, Burj Khalifa din Dubai, care are nu mai putin de 828 de metri, fata de 104 metri, cu cat se lauda cea mai semeata constructie de la noi!
Pentru urmatorii ani exista insa planuri marete! Unul dintre ele este Catedrala Mantuirii Neamului, care va avea 114 metri si care va fi ridicata pe 11.000 de metri patrati, pe Dealul Arsenalului, in spatele Palatului Parlamentului.
Lucrarile vor incepe in vara, iar costurile constructiei vor ajunge la 400 de milioane de euro. Cand va fi gata, Catedrala Mantuirii va fi cea mai inalta cladire din tara noastra.
Pana cand toate proiectele arhitectilor vor deveni realitate, iata un top al celor mai inalte cladiri care “zgarie” acum cerul Capitalei si trebuie mentionat faptul ca cele mai inalte edificii din Romania sunt in Bucuresti.
Aflati mai multe pe http://www.incont.ro/imobiliare/top-cladiri-care-zgarie-cerul-romaniei.html
Pentru urmatorii ani exista insa planuri marete! Unul dintre ele este Catedrala Mantuirii Neamului, care va avea 114 metri si care va fi ridicata pe 11.000 de metri patrati, pe Dealul Arsenalului, in spatele Palatului Parlamentului.
Lucrarile vor incepe in vara, iar costurile constructiei vor ajunge la 400 de milioane de euro. Cand va fi gata, Catedrala Mantuirii va fi cea mai inalta cladire din tara noastra.
Pana cand toate proiectele arhitectilor vor deveni realitate, iata un top al celor mai inalte cladiri care “zgarie” acum cerul Capitalei si trebuie mentionat faptul ca cele mai inalte edificii din Romania sunt in Bucuresti.
Aflati mai multe pe http://www.incont.ro/imobiliare/top-cladiri-care-zgarie-cerul-romaniei.html
Soros crede ca euro poate ajunge egal cu dolarul. Deprecierea euro, oportunitate de a face bani
Marile fonduri de investitii, inclusiv cel al miliardarului american George Soros, considera ca euro se va deprecia, probabil, in raport cu dolarul pana la paritate, in contextul unor atacuri agresive ale fondurilor de hedging impotriva monedei europene, potrivit Wall Street Journal, citat de Mediafax.
Procedeele fondurilor care mizeaza pe deprecierea euro amintesc de tranzactiile efectuate in perioada de varf a crizei financiare din SUA, noteaza cotidianul american.
Aflati mai multe pe http://www.zf.ro/zf-24/soros-crede-ca-euro-poate-ajunge-egal-cu-dolarul-deprecierea-euro-oportunitate-de-a-face-bani-5657454/
Procedeele fondurilor care mizeaza pe deprecierea euro amintesc de tranzactiile efectuate in perioada de varf a crizei financiare din SUA, noteaza cotidianul american.
Aflati mai multe pe http://www.zf.ro/zf-24/soros-crede-ca-euro-poate-ajunge-egal-cu-dolarul-deprecierea-euro-oportunitate-de-a-face-bani-5657454/
Motorina costa mai mult in Romania decat in Luxemburg, desi salariile sunt de 10 ori mai mici
Un litru de motorina cumparat de pe piata locala costa la sfarsitul anului trecut mai mult decat unul cumparat din Luxemburg, desi potrivit statisticilor europene aferente anului 2009, salariul minim in Romania era de circa 10 ori mai mic in comparatie cu cel al unui luxemburghez.
Desi Romania are unul dintre cele mai mici preturi la carburanti din Uniunea Europeana, puterea de cumparare foarte mica a consumatorului roman anuleaza din start acest avantaj.
Astfel, la un salariu minim lunar de 153 de euro potrivit Eurostat, un roman isi poate face aproximativ 2,4 plinuri de benzina si cam 3 plinuri de motorina in fiecare luna, in timp ce un ungur de exemplu poate sa-si faca 5 plinuri de benzina si cam 5,6 de motorina cu salariul minim pe care il castiga.
Aflati mai multe pe http://www.zf.ro/zf-24/motorina-costa-mai-mult-in-romania-decat-in-luxemburg-desi-salariile-sunt-de-10-ori-mai-mici-vezi-cate-plinuri-isi-pot-face-romanii-in-comparatie-cu-francezii-sau-ungurii-5658542/
Desi Romania are unul dintre cele mai mici preturi la carburanti din Uniunea Europeana, puterea de cumparare foarte mica a consumatorului roman anuleaza din start acest avantaj.
Astfel, la un salariu minim lunar de 153 de euro potrivit Eurostat, un roman isi poate face aproximativ 2,4 plinuri de benzina si cam 3 plinuri de motorina in fiecare luna, in timp ce un ungur de exemplu poate sa-si faca 5 plinuri de benzina si cam 5,6 de motorina cu salariul minim pe care il castiga.
Aflati mai multe pe http://www.zf.ro/zf-24/motorina-costa-mai-mult-in-romania-decat-in-luxemburg-desi-salariile-sunt-de-10-ori-mai-mici-vezi-cate-plinuri-isi-pot-face-romanii-in-comparatie-cu-francezii-sau-ungurii-5658542/
vineri, 26 februarie 2010
Presiunea ce apasa pe euro creste de la o zi la alta: Spania, a patra economie europeana ca marime, a inceput sa scartaie tot mai rau
Grecia a fost statul care a declansat criza din interiorul zonei euro, insa destinul uniunii economice si monetare sta in mainile Spaniei, urmatorul camp de lupta pentru supravietuirea monedei unice.
Spania, a patra mare economie europeana, estimata la 1.600 mld. dolari (1.180 mld. euro), scartaie sub greutatea ratei somajului de 19%, a pietei imobiliare in picaj, a datoriilor uriase si a deficitului bugetar care a crescut de peste doua ori anul trecut, pana la 9,5% din PIB, scrie cotidianul de business The Wall Street Journal.
Anul trecut PIB-ul Spaniei a scazut cu 3,6%, iar previziunile pentru acest an nu sunt foarte optimiste, economia urmand sa scada in continuare. Spania este astfel victima celei mai grave si mai lungi recesiuni din ultima jumatate de secol.
Aflati mai multe pe http://www.zf.ro/business-international/presiunea-ce-apasa-pe-euro-creste-de-la-o-zi-la-alta-spania-a-patra-economie-europeana-ca-marime-a-inceput-sa-scartaie-tot-mai-rau-5625511/
Spania, a patra mare economie europeana, estimata la 1.600 mld. dolari (1.180 mld. euro), scartaie sub greutatea ratei somajului de 19%, a pietei imobiliare in picaj, a datoriilor uriase si a deficitului bugetar care a crescut de peste doua ori anul trecut, pana la 9,5% din PIB, scrie cotidianul de business The Wall Street Journal.
Anul trecut PIB-ul Spaniei a scazut cu 3,6%, iar previziunile pentru acest an nu sunt foarte optimiste, economia urmand sa scada in continuare. Spania este astfel victima celei mai grave si mai lungi recesiuni din ultima jumatate de secol.
Aflati mai multe pe http://www.zf.ro/business-international/presiunea-ce-apasa-pe-euro-creste-de-la-o-zi-la-alta-spania-a-patra-economie-europeana-ca-marime-a-inceput-sa-scartaie-tot-mai-rau-5625511/
joi, 25 februarie 2010
Cursul BNR: 4,1255 lei/euro
Banca centrala a afisat joi un curs de referinta de 4,1255 lei/euro, in scadere cu 0,03% fata de cel anterior, pe o piata fara miscari ample, informeaza NewsIn.
Banca centrala a afisat joi un curs de referinta de 4,1255 lei/euro, in scadere cu 0,03% fata de cel anterior, pe o piata fara miscari ample.
Pentru moneda americana, banca centrala a afisat un curs de referinta de 3,0558 lei/dolar, in crestere cu peste un ban (0,38%) fata de nivelul de miercuri.
In prima parte a zilei, BNR a afisat un nivel mediu al dobanzii la depozitele atrase (ROBID) pentru o zi (overnight) de 5,58% pe an, in usoara scadere fata de cel de miercuri, de 6,57%, iar pentru depozitele overnight plasate (ROBOR) dobanda a coborat la 6,08%, de la nivelul din sedinta precedenta, de 7,07% pe an.
Preluat Bloombiz.ro
Banca centrala a afisat joi un curs de referinta de 4,1255 lei/euro, in scadere cu 0,03% fata de cel anterior, pe o piata fara miscari ample.
Pentru moneda americana, banca centrala a afisat un curs de referinta de 3,0558 lei/dolar, in crestere cu peste un ban (0,38%) fata de nivelul de miercuri.
In prima parte a zilei, BNR a afisat un nivel mediu al dobanzii la depozitele atrase (ROBID) pentru o zi (overnight) de 5,58% pe an, in usoara scadere fata de cel de miercuri, de 6,57%, iar pentru depozitele overnight plasate (ROBOR) dobanda a coborat la 6,08%, de la nivelul din sedinta precedenta, de 7,07% pe an.
Preluat Bloombiz.ro
Hummer, la capăt de drum
Compania americană General Motors a anunţat că va închide divizia Hummer, după ce negocierile cu Sichuan Tengzhong Heavy Industrial Machinery Co. au eşuat.
Motivul pentru care chinezii au renunţat să mai cumpere marca americană a fost faptul că modul în care arată Hummer-ul ar fi putut intra în conflict cu politica militară a Chinei, se arată într-o informaţie apărută în presa americană. Astfel, chiar dacă şi-ar fi dorit să achiziţioneze marca, Tengzhong nu ar fi primit aprobarea guvernului de la Beijing.
Mai mult, au spus oficialii companiei chineze, ţara lor încearcă să se orienteze către producţia de maşini mici, în timp ce Hummer H2, de exemplu, are un motor V8 de 6,2 litri.
Închiderea Hummer va însemna un nou val de concedieri la GM, întrucât pentru această marcă lucrau aproximativ 3.000 de muncitori.
Aflati mai multe http://www.capital.ro/articol/hummer-la-capat-de-drum-132272.html
Motivul pentru care chinezii au renunţat să mai cumpere marca americană a fost faptul că modul în care arată Hummer-ul ar fi putut intra în conflict cu politica militară a Chinei, se arată într-o informaţie apărută în presa americană. Astfel, chiar dacă şi-ar fi dorit să achiziţioneze marca, Tengzhong nu ar fi primit aprobarea guvernului de la Beijing.
Mai mult, au spus oficialii companiei chineze, ţara lor încearcă să se orienteze către producţia de maşini mici, în timp ce Hummer H2, de exemplu, are un motor V8 de 6,2 litri.
Închiderea Hummer va însemna un nou val de concedieri la GM, întrucât pentru această marcă lucrau aproximativ 3.000 de muncitori.
Aflati mai multe http://www.capital.ro/articol/hummer-la-capat-de-drum-132272.html
Romania va adopta moneda europeana in 2015
Criza datoriilor din Grecia va intarzia cu cel putin un an aderarea la zona euro a marilor state emergente, potrivit unui sondaj Reuters in randul analistilor, care anticipeaza ca majoritatea acestor tari, inclusiv Romania, vor adopta moneda unica in 2015.
In cazul Romaniei, tinta pentru adoptarea euro este 2015. Termenul maxim mentionat de analisti este anul 2020, iar cel minim 2014. In priviinta intrarii Romaniei in mecanismul european al ratelor de schimb (ERM-2), 27 de analisti antcipeaza ca va avea loc in 2013, termenul maxim fiind 2016, iar cel minim 2011.
Media estimarilor a 17 analisti arata ca intrarea Romaniei in ERM-2 se va face la un curs de 3,75 lei pentru un euro, estimarea maxima fiind de 4,5 lei/euro, iar cea minima de 3 lei/euro.
Majoritatea analistilor, respectiv 21 dintre acestia, prognozeaza ca leul se va aprecia in urmatoarele 12 luni, in timp ce 6 anticipeaza stagnarea monedei la nivelul actual iar 3 considera ca se va deprecia.
Intre criteriile care trebuie respectate pentru adoptarea euro, Romania, ca si restul statelor din regiune analizate, va avea cele mai mari probleme in privinta controlarii deficitului bugetar, considera 31 de analisti, dar si in cazul controlarii inflatiei (22 de analisti).
Aflati mai multe pe http://www.bloombiz.ro/finante/romania-va-adopta-moneda-europeana-in-2015--
In cazul Romaniei, tinta pentru adoptarea euro este 2015. Termenul maxim mentionat de analisti este anul 2020, iar cel minim 2014. In priviinta intrarii Romaniei in mecanismul european al ratelor de schimb (ERM-2), 27 de analisti antcipeaza ca va avea loc in 2013, termenul maxim fiind 2016, iar cel minim 2011.
Media estimarilor a 17 analisti arata ca intrarea Romaniei in ERM-2 se va face la un curs de 3,75 lei pentru un euro, estimarea maxima fiind de 4,5 lei/euro, iar cea minima de 3 lei/euro.
Majoritatea analistilor, respectiv 21 dintre acestia, prognozeaza ca leul se va aprecia in urmatoarele 12 luni, in timp ce 6 anticipeaza stagnarea monedei la nivelul actual iar 3 considera ca se va deprecia.
Intre criteriile care trebuie respectate pentru adoptarea euro, Romania, ca si restul statelor din regiune analizate, va avea cele mai mari probleme in privinta controlarii deficitului bugetar, considera 31 de analisti, dar si in cazul controlarii inflatiei (22 de analisti).
Aflati mai multe pe http://www.bloombiz.ro/finante/romania-va-adopta-moneda-europeana-in-2015--
miercuri, 24 februarie 2010
Premierele de la Salonul Auto Geneva 2010 – de la SUV-ul Duster la Bentley
SUV-ul Duster, pentru care s-au format liste de asteptare ca pentru un Ferrari, se va prezenta oficial la Geneva pe 2 martie si in Romania pe 6 martie. Duster va dispune de doua motorizari diesel, de 85 si 105 CP si de propulsolrul de 1,6 litri, benzina, de 105 CP.
Audi prezinta RS5 la geneva, bolidul al carui propulsor de 4.2 litri V8 dezvolta 450 CP si un cuplu de 430 Nm. Fiind o sportiva pur sange, motorul aspirat isi atinge maximul foarte sus in ture, apogeul puterii fiind livrat la 8.250 rpm, iar cuplul are valorile de varf intre 4.000 rpm si 6.000 rpm
Volvo C70 a primit de curand o fata noua, mult mai moderna si astfel a atras interesul celor de la HEICO SPORTIV, cei care in mod traditional se concentreaza asupra modelelor suedeze. Spoilerul frontal este o evolutie sportiva a celui de serie, nu unul distinct instalat pentru a schimba aspectul de serie. In partea posterioara se merge pe aceeasi reteta sportiva cu un difuzor amplu delimitat de patru evacuari. In plus, schimbatorul are o forma absolut speciala, creata impreuna cu THONET, un producator de mobilier exclusivist.
Lexus CT 200h, mare surpriza Lexus la Geneva 2010, este derivat din conceptul LF-Ch, acest model pastreaza o pare din caracterul prototipului original, dar din anumite unghiuri aduce oarecum cu Toyota Auris.
Fata de hatchback-ul mai populist, elevatul Lexus CT200h are o lungime de 4.320 mm, fiind mai lung cu aprox. 80 mm, dar este considerabil mai scurt decat Toyota Prius (140 mm).
VW Polo GTI este, asa cum 99,9% dintre noi se asteptau, un VW Golf GTI junior din toate punctele de vedere. Are doar 1.194 kilograme, accelereaza in 6,9 secunde la 100 km/h si atinge o viteza maxima de 229 km/h. In acelasi timp, este si GTI-ul cel mai economic si cu cele mai mici emisii din toate timpurile. Consumul mediu: doar 5,9 litri la 100 kilometri. Aceasta corespunde unor emisii CO2 de doar 139 g/km.
In premiera la Geneva 2010 Infiniti aduce noua gama Infiniti M clientilor europeni. Cei care dadeau putine sanse modelelor Infiniti in Europa din cauza absentei motorizarilor diesel ar trebui sa isi reconsidere usor pozitia pentru ca Infiniti M vine si cu motorul Diesel de 3.0 litri si 238 CP.
Mercedes E300 Bluetec Hybrid este oficial un concept, practic este insa versiunea hibrida a limuzinei E Class, una aflata inca in procesul de testareIn prim plan se afla motorul 2.1 CDI Biturbo care dezvolta 204 CP si un cuplu de 500 Nm. Dieselul este asistat si de un motor electric care contribuie cu 15 kw (20 CP) si are un aport la cuplu de 200 Nm.
Aflati mai multe pe http://www.zf.ro/zf-24/galerie-foto-premierele-de-la-salonul-auto-geneva-2010-de-la-suv-ul-duster-la-bentley-5613775/
Audi prezinta RS5 la geneva, bolidul al carui propulsor de 4.2 litri V8 dezvolta 450 CP si un cuplu de 430 Nm. Fiind o sportiva pur sange, motorul aspirat isi atinge maximul foarte sus in ture, apogeul puterii fiind livrat la 8.250 rpm, iar cuplul are valorile de varf intre 4.000 rpm si 6.000 rpm
Volvo C70 a primit de curand o fata noua, mult mai moderna si astfel a atras interesul celor de la HEICO SPORTIV, cei care in mod traditional se concentreaza asupra modelelor suedeze. Spoilerul frontal este o evolutie sportiva a celui de serie, nu unul distinct instalat pentru a schimba aspectul de serie. In partea posterioara se merge pe aceeasi reteta sportiva cu un difuzor amplu delimitat de patru evacuari. In plus, schimbatorul are o forma absolut speciala, creata impreuna cu THONET, un producator de mobilier exclusivist.
Lexus CT 200h, mare surpriza Lexus la Geneva 2010, este derivat din conceptul LF-Ch, acest model pastreaza o pare din caracterul prototipului original, dar din anumite unghiuri aduce oarecum cu Toyota Auris.
Fata de hatchback-ul mai populist, elevatul Lexus CT200h are o lungime de 4.320 mm, fiind mai lung cu aprox. 80 mm, dar este considerabil mai scurt decat Toyota Prius (140 mm).
VW Polo GTI este, asa cum 99,9% dintre noi se asteptau, un VW Golf GTI junior din toate punctele de vedere. Are doar 1.194 kilograme, accelereaza in 6,9 secunde la 100 km/h si atinge o viteza maxima de 229 km/h. In acelasi timp, este si GTI-ul cel mai economic si cu cele mai mici emisii din toate timpurile. Consumul mediu: doar 5,9 litri la 100 kilometri. Aceasta corespunde unor emisii CO2 de doar 139 g/km.
In premiera la Geneva 2010 Infiniti aduce noua gama Infiniti M clientilor europeni. Cei care dadeau putine sanse modelelor Infiniti in Europa din cauza absentei motorizarilor diesel ar trebui sa isi reconsidere usor pozitia pentru ca Infiniti M vine si cu motorul Diesel de 3.0 litri si 238 CP.
Mercedes E300 Bluetec Hybrid este oficial un concept, practic este insa versiunea hibrida a limuzinei E Class, una aflata inca in procesul de testareIn prim plan se afla motorul 2.1 CDI Biturbo care dezvolta 204 CP si un cuplu de 500 Nm. Dieselul este asistat si de un motor electric care contribuie cu 15 kw (20 CP) si are un aport la cuplu de 200 Nm.
Aflati mai multe pe http://www.zf.ro/zf-24/galerie-foto-premierele-de-la-salonul-auto-geneva-2010-de-la-suv-ul-duster-la-bentley-5613775/
Cum se joaca Grecia cu nervii europenilor
Prin amanarea emisiunii si vanzarii unor obligatiuni guvernamentale cu scadenta la zece ani, Grecia incearca sa castige timp pentru a-i determina pe oficialii europeni sa fie mai putin drastici in ceea ce priveste reducerea cheluielilor bugetare impuse Greciei, este de parere Stuart Thomson, manager in cadrul fondului de investitii Ignis Asset Management, scrie Bloomberg.
Mai multe pe http://www.zf.ro/zf-24/cum-se-joaca-grecia-cu-nervii-europenilor-5614995/
Mai multe pe http://www.zf.ro/zf-24/cum-se-joaca-grecia-cu-nervii-europenilor-5614995/
Deficitul bugetar al Spaniei s-a adancit in 2009 la 9,49% din PIB
Deficitul bugetar al Spaniei a crescut puternic in 2009, la 99,7 miliarde euro, echivalentul a 9,49% din produsul intern brut (PIB), a anuntat miercuri Ministerul Economiei, citat de AFP si preluat de NewsIn.
Deficitul era estimat pentru 2009 la 11,4% din PIB, in conditiile in care in 2008, deficitul Spaniei a fost de numai 2,81% din PIB.
Anul trecut, insa, Spania s-a confruntat cu o recesiune profunda, ce a redus veniturile din taxe si a determinat guvernul sa faca o serie de cheltuieli importante pentru sustinerea economiei.
Astfel, veniturile din impozitarea companiilor au scazut cu 26,1%, in timp ce veniturile din taxa pe valoare adaugata (TVA) s-au diminuat cu 30,1%.
Preluat www.bloombiz.ro
Deficitul era estimat pentru 2009 la 11,4% din PIB, in conditiile in care in 2008, deficitul Spaniei a fost de numai 2,81% din PIB.
Anul trecut, insa, Spania s-a confruntat cu o recesiune profunda, ce a redus veniturile din taxe si a determinat guvernul sa faca o serie de cheltuieli importante pentru sustinerea economiei.
Astfel, veniturile din impozitarea companiilor au scazut cu 26,1%, in timp ce veniturile din taxa pe valoare adaugata (TVA) s-au diminuat cu 30,1%.
Preluat www.bloombiz.ro
Fitch a revizuit in scadere ratingurile Bancii Romanesti si Bancpost
Agentia de evaluare financiara Fitch a revizuit, miercuri, in scadere ratingurile pentru credite pe termen lung ale Bancii Romanesti si Bancpost, ca urmare a modificarii calificativelor bancilor mama ale celor doua institutii de credit, National Bank of Greece si EFG Eurobank, informeaza Mediafax.
Preluat www.zf.ro
Preluat www.zf.ro
Leul face un pas inapoi dupa doua zile de crestere: Cursul BNR urca la 4,1269 lei/euro
Moneda nationala s-a depreciat fata de euro la cursul de referinta de miercuri, BNR afisand la ora 13:00 o paritate de 4,1269 lei/euro, in crestere cu 0,45 lei fata de nivelul de marti. Pentru moneda americana, BNR a afisat o paritate de 3,0443 lei/dolar, cu 1,37 bani peste rata de marti, de 3,0306 lei/dolar.
Preluat ZF.ro
Preluat ZF.ro
Topul celor mai mari banci din Romania in 2009
Banca de stat CEC a urcat spectaculos pana pe locul cinci, mai ales pe seama finantarii guvernului, dar si a cresterii creditului privat cu 13%. Anul de criza 2009 a lasat urme spectaculoase in clasamentul primelor 10 banci romanesti: cota de piata a BCR, cel mai mare creditor local, a alunecat sub pragul de 20%, competitorii sai austrieci de la Raiffeisen au cazut pe locul 7, in timp ce Banca Transilvania, unul dintre sprinterii anilor 2007-2008, a ajuns pe 8.
Pe o piata in care creditul privat a inghetat, caderea unora a insemnat ascensiunea altora: grecii de la Alpha Bank au urcat pe pozitia a patra in pofida speculatiilor privind posibile efecte negative ale crizei din tara de origine a bancii-mama, iar banca de stat CEC a ajuns pe locul 5, dupa o crestere a cotei de piata cu doua puncte procentuale, pana la 6,3%. Activele CEC s-au majorat cu peste 50% pe seama achizitiei de titluri de stat, dar si a cresterii soldului creditelor, insa efortul de a credita s-a reflectat in deteriorarea portofoliului, astfel ca ponderea creditelor clasificate ca indoielnic si pierdere a sarit de 20%.
Aflati mai multe pe http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/exclusiv-zf-topul-celor-mai-mari-banci-din-romania-in-2009-5604517/
Pe o piata in care creditul privat a inghetat, caderea unora a insemnat ascensiunea altora: grecii de la Alpha Bank au urcat pe pozitia a patra in pofida speculatiilor privind posibile efecte negative ale crizei din tara de origine a bancii-mama, iar banca de stat CEC a ajuns pe locul 5, dupa o crestere a cotei de piata cu doua puncte procentuale, pana la 6,3%. Activele CEC s-au majorat cu peste 50% pe seama achizitiei de titluri de stat, dar si a cresterii soldului creditelor, insa efortul de a credita s-a reflectat in deteriorarea portofoliului, astfel ca ponderea creditelor clasificate ca indoielnic si pierdere a sarit de 20%.
Aflati mai multe pe http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/exclusiv-zf-topul-celor-mai-mari-banci-din-romania-in-2009-5604517/
Plusuri si minusuri pentru Sun Plaza, cu o zi inaintea deschiderii
"Ne este greu sa ii facem pe retailerii germani sa inteleaga ce inseamna in Romania zilele de 1 si 8 martie" sau "retailerii romani si-au pierdut din spiritul antreprenorial" sunt doua dintre explicatiile managerilor Sun Plaza pentru faptul ca o serie de chiriasi nu vor putea deschide maine magazinele intr-unul dintre cele mai mari centre comerciale din Romania.
Printre acestea se numara New Yorker, Humanic, Hervis, Debenhams, operatorul de cinematografe Cinema City, dar si McDonald's si Starbucks, care au semnat mai tarziu contractele de inchiriere.
In acelasi timp, nici tunelul care face legatura cu statia de metrou Piata Sudului nu este gata, inaugurarea fiind programata pentru sfarsitul lunii martie.
Pe de alta parte, mallul are un aspect compact, cu o parcare colorata intens, culoare largi, cu lumina naturala si o piateta exterioara la intrarea dinspre soseaua Oltenitei in care pot fi organizate numeroase evenimente in aer liber.
Mai important decat atat, este faptul ca mallul schimba radical imaginea unei zone pana de curand gri a orasului.
Vedeti poze si aflati mai multe despre Sun Plaza pe http://www.zf.ro/zf-24/plusuri-si-minusuri-pentru-sun-plaza-cu-o-zi-inaintea-deschiderii-prima-galerie-foto-din-interiorul-mallului-5612132/
Printre acestea se numara New Yorker, Humanic, Hervis, Debenhams, operatorul de cinematografe Cinema City, dar si McDonald's si Starbucks, care au semnat mai tarziu contractele de inchiriere.
In acelasi timp, nici tunelul care face legatura cu statia de metrou Piata Sudului nu este gata, inaugurarea fiind programata pentru sfarsitul lunii martie.
Pe de alta parte, mallul are un aspect compact, cu o parcare colorata intens, culoare largi, cu lumina naturala si o piateta exterioara la intrarea dinspre soseaua Oltenitei in care pot fi organizate numeroase evenimente in aer liber.
Mai important decat atat, este faptul ca mallul schimba radical imaginea unei zone pana de curand gri a orasului.
Vedeti poze si aflati mai multe despre Sun Plaza pe http://www.zf.ro/zf-24/plusuri-si-minusuri-pentru-sun-plaza-cu-o-zi-inaintea-deschiderii-prima-galerie-foto-din-interiorul-mallului-5612132/
marți, 23 februarie 2010
SUV-ul Duster va aduce venituri de 1 mld. euro la Dacia pe an. Francezii de la Renault incearca sa dea o noua lovitura. Cum comentati?
SUV-ul Duster, pentru care s-au format liste de asteptare ca pentru un Ferrari, se va prezenta oficial la Geneva pe 2 martie si in Romania pe 6 martie.
Duster, cel mai mediatizat model din istoria Dacia, companie care anul trecut a detinut peste 10% din exporturile Romaniei, va aduce venituri de pana la un miliard de euro constructorului autohton in 2010. Productia SUV-ului va depasi pragul de 60.000 de unitati in acest an. Unu din patru modele Dacia care vor iesi in acest an pe poarta uzinei de la Mioveni va fi un SUV
Aflati mai multe http://www.zf.ro/eveniment/suv-ul-duster-va-aduce-venituri-de-1-mld-euro-la-dacia-pe-an-francezii-de-la-renault-incearca-sa-dea-o-noua-lovitura-cum-comentati-5593941/
Duster, cel mai mediatizat model din istoria Dacia, companie care anul trecut a detinut peste 10% din exporturile Romaniei, va aduce venituri de pana la un miliard de euro constructorului autohton in 2010. Productia SUV-ului va depasi pragul de 60.000 de unitati in acest an. Unu din patru modele Dacia care vor iesi in acest an pe poarta uzinei de la Mioveni va fi un SUV
Aflati mai multe http://www.zf.ro/eveniment/suv-ul-duster-va-aduce-venituri-de-1-mld-euro-la-dacia-pe-an-francezii-de-la-renault-incearca-sa-dea-o-noua-lovitura-cum-comentati-5593941/
eMag, cel mai mare retailer IT&C din Romania, a inchis 2009 cu afaceri de 64 mil. euro, in scadere cu 12%
eMag, cel mai mare retailer IT&C din Romania, a incheiat anul 2009 cu o cifra de afaceri de 64 milioane euro, cu 12% sub nivelul anului 2008 si aproape de estimarile initiale ale companiei (66 mil. euro). Evolutia la nivel de an nu a fost una liniara, vanzarile osciland de la scadere cu 40% (luna mai), la crestere cu 35% (luna decembrie) in comparatie cu lunile similare din 2008, potrivit reprezentantilor companiei.
Aflati mai multe http://www.zf.ro/zf-24/emag-cel-mai-mare-retailer-it-c-din-romania-a-inchis-2009-cu-afaceri-de-64-mil-euro-in-scadere-cu-12-5599481/
Aflati mai multe http://www.zf.ro/zf-24/emag-cel-mai-mare-retailer-it-c-din-romania-a-inchis-2009-cu-afaceri-de-64-mil-euro-in-scadere-cu-12-5599481/
Isarescu: Regula "imprumuta-te la jumatate din ceea ce poti sa dai inapoi cu usurinta" este valabila si acum
Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, este de parere ca prima regula prudentiala care a fost valabila la infiintarea BNR, "imprumuta-te la jumatate din ceea ce poti sa dai inapoi cu usurinta" se aplica si acum si se traduce intr-un grad de indatorare reprezentand 30% din venituri.
Aflati mai multe http://www.zf.ro/zf-24/isarescu-regula-imprumuta-te-la-jumatate-din-ceea-ce-poti-sa-dai-inapoi-cu-usurinta-este-valabila-si-acum-5600692/
Aflati mai multe http://www.zf.ro/zf-24/isarescu-regula-imprumuta-te-la-jumatate-din-ceea-ce-poti-sa-dai-inapoi-cu-usurinta-este-valabila-si-acum-5600692/
Centura Capitalei necesita 200 de milioane euro pentru a fi finalizata
Centura Bucurestiului necesita 200 milioane de euro pentru a fi finalizata, pana in prezent Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania investind circa 40 milioane euro, a declarat marti directorul general adjunct din cadrul companiei Marin Ionescu.
"Daca vom primi, la o eventuala rectificare bugetara, 25 de milioane euro pentru sectoarele Chitila - Mogosoaia - Otopeni - Voluntari, am putea termina 21 de kilometri care au mai ramas din aceste tronsoane. Este foarte important ca in acest an sa finalizam Centura de Nord pentru fluidizarea traficului rutier", a spus Ionescu.
Acesta a precizat ca pe capetele Centurii pe zona de nord, de la A1 la DN7 Chitila si de la Voluntari pana la A2, tot bugetul alocat in 2010 acopera 13% din costul exproprierilor.
In ceea ce priveste Centura de Sud a Bucurestiului, de la A1 la A2, s-a alocat pentru exproprieri, de la buget, doar 40% din costuri, ceea ce reprezinta 30 milioane lei.
Aflati mai multe http://www.bloombiz.ro/ultimele-24-ore/centura-capitalei-necesita-200-de-milioane-euro-pentru-a-fi-finalizata
"Daca vom primi, la o eventuala rectificare bugetara, 25 de milioane euro pentru sectoarele Chitila - Mogosoaia - Otopeni - Voluntari, am putea termina 21 de kilometri care au mai ramas din aceste tronsoane. Este foarte important ca in acest an sa finalizam Centura de Nord pentru fluidizarea traficului rutier", a spus Ionescu.
Acesta a precizat ca pe capetele Centurii pe zona de nord, de la A1 la DN7 Chitila si de la Voluntari pana la A2, tot bugetul alocat in 2010 acopera 13% din costul exproprierilor.
In ceea ce priveste Centura de Sud a Bucurestiului, de la A1 la A2, s-a alocat pentru exproprieri, de la buget, doar 40% din costuri, ceea ce reprezinta 30 milioane lei.
Aflati mai multe http://www.bloombiz.ro/ultimele-24-ore/centura-capitalei-necesita-200-de-milioane-euro-pentru-a-fi-finalizata
Credit de 340 milioane euro pentru linia de metrou Piata Victoriei - Aeroportul Otopeni
Guvernul a decis sa lanseze, in perioada imediat urmatoare, procedurile de contractare de la Agentia Japoneza de Cooperare Internationala (JICA) a unui imprumut in valoare de circa 340 milioane euro pentru finantarea lucrarilor de constructie la linia de metrou Piata Victoriei - Aeroportul Otopeni.
Decizia a fost luata in sedinta de marti a Guvernului, prin aprobarea unui memorandum, au declarat agentiei MEDIAFAX surse ministeriale.
Documentul prevede incheierea unui acord in forma simplificata, prin schimb de note, intre guvernele Romaniei si Japoniei privind acordarea, prin Agentia Internationala de Cooperare a Japoniei, a unui imprumut in valoare de 41,87 miliarde yeni (338,9 milioane euro), pentru proiectul de realizare a legaturii retelei de metrou a municipiului Bucuresti cu Aeroportul International Henri Coanda-Otopeni.
Ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, a anuntat, in vara anului trecut, ca institutia a finalizat detaliile pentru contractarea de la Banca Japoniei pentru Cooperare Internationala a unui imprumut de 300 milioane euro pentru constructia tronsonului de metrou.
Aflati mai multe http://www.bloombiz.ro/ultimele-24-ore/credit-de-340-milioane-euro-pentru-linia-de-metrou-piata-victoriei--aeroportul-otopeni
Decizia a fost luata in sedinta de marti a Guvernului, prin aprobarea unui memorandum, au declarat agentiei MEDIAFAX surse ministeriale.
Documentul prevede incheierea unui acord in forma simplificata, prin schimb de note, intre guvernele Romaniei si Japoniei privind acordarea, prin Agentia Internationala de Cooperare a Japoniei, a unui imprumut in valoare de 41,87 miliarde yeni (338,9 milioane euro), pentru proiectul de realizare a legaturii retelei de metrou a municipiului Bucuresti cu Aeroportul International Henri Coanda-Otopeni.
Ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, a anuntat, in vara anului trecut, ca institutia a finalizat detaliile pentru contractarea de la Banca Japoniei pentru Cooperare Internationala a unui imprumut de 300 milioane euro pentru constructia tronsonului de metrou.
Aflati mai multe http://www.bloombiz.ro/ultimele-24-ore/credit-de-340-milioane-euro-pentru-linia-de-metrou-piata-victoriei--aeroportul-otopeni
Orange, Vodafone si Cosmote vor putea furniza servicii 3G prin frecventele GSM
Orange Romania, Vodafone Romania si Cosmote Romania vor putea sa furnizeze prin benzile de frecvente radio 900 MHz si 1.800 MHz, utilizate in prezent pentru comunicatii GSM, si servicii de generatia a treia (3G) si Internet mobil de mare viteza.
"Consiliul Consultativ al ANCOM a adoptat o decizie in acest sens si, dupa ce va fi publicata in Monitorul Oficial, cei trei operatori vor putea sa furnizeze servicii 3G prin retelele GSM (2G). Decizia va avea ca efect o mai buna penetrare a serviciilor 3G in randul utlizatorilor, cu impact asupra concurentei si, implicit, a tarifelor practicate", a declarat, marti, presedintele institutiei, Catalin Marinescu, precizeaza Mediafax.
Licente 3G detin operatorii Orange Romania, Vodafone Romania, Cosmote Romania si RCS&RDS.
Ultimul operator nu este prezent in zona serviciilor GSM/2G.
Decizia Autoritatii Nationale pentru Administrare si Reglementare in Comunicatii (ANCOM) survine unei directive adoptate de Comisia Europeana in toamna anului 2009.
Aflati mai multe pe http://www.bloombiz.ro/it-c/orange-vodafone-si-cosmote-vor-putea-furniza-servicii-3g-prin-frecventele-gsm
"Consiliul Consultativ al ANCOM a adoptat o decizie in acest sens si, dupa ce va fi publicata in Monitorul Oficial, cei trei operatori vor putea sa furnizeze servicii 3G prin retelele GSM (2G). Decizia va avea ca efect o mai buna penetrare a serviciilor 3G in randul utlizatorilor, cu impact asupra concurentei si, implicit, a tarifelor practicate", a declarat, marti, presedintele institutiei, Catalin Marinescu, precizeaza Mediafax.
Licente 3G detin operatorii Orange Romania, Vodafone Romania, Cosmote Romania si RCS&RDS.
Ultimul operator nu este prezent in zona serviciilor GSM/2G.
Decizia Autoritatii Nationale pentru Administrare si Reglementare in Comunicatii (ANCOM) survine unei directive adoptate de Comisia Europeana in toamna anului 2009.
Aflati mai multe pe http://www.bloombiz.ro/it-c/orange-vodafone-si-cosmote-vor-putea-furniza-servicii-3g-prin-frecventele-gsm
Leul pierde teren pana la un curs de 4,1260 lei/euro
Leul s-a apreciat in primele tranzactii ale zilei, pana la 4,1120 lei/euro, dupa care a revenit la nivelul din deschidere, in conditiile in care valutele din regiune au avut evolutii similare fata de euro.
Banca centrala a afisat marti un curs de referinta de 4,1224 lei/euro, in scadere cu 0,07% fata de cel de luni, de 4,1252 lei/euro.
"Cursul a evoluat in ton cu regiunea, iar volumul tranzactiilor a fost destul de insemnat", a declarat un dealer bancar pentru NewsIn. In sedinta de marti, leul s-a apreciat initial de la 4,1240 la 4,1120 lei/euro, dupa care cursul a revenit treptat spre 4,1260 lei/euro.
Cititi mai multe pe www.bloombiz.ro
Banca centrala a afisat marti un curs de referinta de 4,1224 lei/euro, in scadere cu 0,07% fata de cel de luni, de 4,1252 lei/euro.
"Cursul a evoluat in ton cu regiunea, iar volumul tranzactiilor a fost destul de insemnat", a declarat un dealer bancar pentru NewsIn. In sedinta de marti, leul s-a apreciat initial de la 4,1240 la 4,1120 lei/euro, dupa care cursul a revenit treptat spre 4,1260 lei/euro.
Cititi mai multe pe www.bloombiz.ro
luni, 22 februarie 2010
Cum am devenit in 3 ani tara de malluri: unul la 5 saptamani
Romania a fost in ultimii trei ani cea mai importanta tinta de investitii din regiune pentru companiile de dezvoltare imobiliara, care au atacat piata cu 33 de centre comerciale noi, in urma unor investitii de aproximativ 2,5 miliarde de euro, arata o analiza a Ziarului Financiar.
Cu alte cuvinte, in medie, la fiecare cinci saptamani a fost inaugurat cate un nou centru comercial, fie in Capitala, fie in marile orase precum Cluj sau Constanta, dar si in localitati mai mici, precum Piatra-Neamt, Buzau sau Alba Iulia.
Pana la explozia din perioada 2007-2009 pe piata locala functionau doar zece centre comerciale.
Acum proprietarii de malluri incaseaza anual chirii de circa 200 de mil. euro si, alaturi de retaileri, se lupta pentru o cota cat mai buna din piata bunurilor de larg consum (food, non-food si imbracaminte) de peste 30 de miliarde de euro.
"Nici nu mi-am dat seama ca au fost atat de multe construite in acesti ani. Ce pot sa va spun este ca pe langa aceste 40 de malluri, in urmatorii cinci-sapte ani vor fi construite alte patruzeci. Nici in Bucuresti nu sunt suficient de multe, uitandu-ma la alte capitale din regiune. Un an si jumatate, doi, va fi mai greu, dar apoi vor incepe companiile din nou sa dezvolte", apreciaza Reuven Havar, directorul companiei AFI Europe, proprietarul celui mai mare centru comercial din Romania, Cotroceni Park.
Luand in calcul proiectele in constructie, dar mai ales terenurile cumparate pentru noi proiecte, pariul lui Havar ar putea fi unul castigator. Nu toti proprietarii de malluri au avut insa succes, astfel ca in timp ce turcii de la Anchor au reusit sa isi scoata banii deoarece au fost primii, alte proiecte merg acum "pe pierdere", fiind lovite de caderea economica dramatica, ce nu a fost luata in calcul cand au facut business-planul.
Preluat ZF.ro
Cu alte cuvinte, in medie, la fiecare cinci saptamani a fost inaugurat cate un nou centru comercial, fie in Capitala, fie in marile orase precum Cluj sau Constanta, dar si in localitati mai mici, precum Piatra-Neamt, Buzau sau Alba Iulia.
Pana la explozia din perioada 2007-2009 pe piata locala functionau doar zece centre comerciale.
Acum proprietarii de malluri incaseaza anual chirii de circa 200 de mil. euro si, alaturi de retaileri, se lupta pentru o cota cat mai buna din piata bunurilor de larg consum (food, non-food si imbracaminte) de peste 30 de miliarde de euro.
"Nici nu mi-am dat seama ca au fost atat de multe construite in acesti ani. Ce pot sa va spun este ca pe langa aceste 40 de malluri, in urmatorii cinci-sapte ani vor fi construite alte patruzeci. Nici in Bucuresti nu sunt suficient de multe, uitandu-ma la alte capitale din regiune. Un an si jumatate, doi, va fi mai greu, dar apoi vor incepe companiile din nou sa dezvolte", apreciaza Reuven Havar, directorul companiei AFI Europe, proprietarul celui mai mare centru comercial din Romania, Cotroceni Park.
Luand in calcul proiectele in constructie, dar mai ales terenurile cumparate pentru noi proiecte, pariul lui Havar ar putea fi unul castigator. Nu toti proprietarii de malluri au avut insa succes, astfel ca in timp ce turcii de la Anchor au reusit sa isi scoata banii deoarece au fost primii, alte proiecte merg acum "pe pierdere", fiind lovite de caderea economica dramatica, ce nu a fost luata in calcul cand au facut business-planul.
Preluat ZF.ro
Cursul a inchis sedinta la 4,1255-4,1275 lei/euro, usor mai jos fata de nivelul de vineri
Cursul de schimb a oscilat intr-un interval ingust, in a doua parte a sedintei interbancare de luni, pe volume mici de tranzactionare, iar la inchidere euro era cotat la 4,1255 - 4,1275 lei, usor mai jos fata de nivelul de la inchiderea de vineri, de 4,1300 - 4,1325 lei/euro, scrie Mediafax Business.
Primele operatiuni au fost efectuate la 4,1250 - 4,1300 lei/euro, sub ultimele cotatii de vineri, de 4,1300 - 4,1325 lei/euro. Cititi mai mult pe www.mediafax.biz
preluat ZF.ro
Primele operatiuni au fost efectuate la 4,1250 - 4,1300 lei/euro, sub ultimele cotatii de vineri, de 4,1300 - 4,1325 lei/euro. Cititi mai mult pe www.mediafax.biz
preluat ZF.ro
Soros: zona euro va avea probleme mult mai mari decat criza din Grecia
Zona euro trebuie sa se reformeze, pentru a putea face fata unei viitoare crize, dupa ce slabiciunile regiunii au fost scoase in evidenta de problemele bugetare din Grecia, a declarat miliardarul american George Soros.
Soros avertizeaza, intr-un articol publicat in Financial Times, ca zona euro se va confrunta cu probleme mult mai mari decat criza din Grecia, precizeaza Mediafax.
El subliniaza ca turbulentele generate de datoriile Atenei nu au facut decat sa scoata in evidenta slabiciunile uniunii monetare, punand sub semnul indoielii viabilitatea sistemului.
Zona euro se confrunta cu o problema fundamentala, anume absenta unei politici economice si bugetare comune si a unui mecanism institutional prin care sa se poata raspunde crizelor, precum posibilitatea ca mai multe state sa emita impreuna euroobligatiuni, considera omul de afaceri american.
"Imprumuturile ad-hoc ar trebui sa fie suficiente Greciei, insa nu ajuta cu nimic Spania, Italia, Portugalia si Irlanda, economii prea mari in cadrul uniunii monetare pentru a putea fi salvate in aceasta modalitate", a afirmat Soros.
El a adaugat ca supravietuirea Greciei nu rezolva problema viitorului monedei unice europene.
Preluat Bloombiz.ro
Soros avertizeaza, intr-un articol publicat in Financial Times, ca zona euro se va confrunta cu probleme mult mai mari decat criza din Grecia, precizeaza Mediafax.
El subliniaza ca turbulentele generate de datoriile Atenei nu au facut decat sa scoata in evidenta slabiciunile uniunii monetare, punand sub semnul indoielii viabilitatea sistemului.
Zona euro se confrunta cu o problema fundamentala, anume absenta unei politici economice si bugetare comune si a unui mecanism institutional prin care sa se poata raspunde crizelor, precum posibilitatea ca mai multe state sa emita impreuna euroobligatiuni, considera omul de afaceri american.
"Imprumuturile ad-hoc ar trebui sa fie suficiente Greciei, insa nu ajuta cu nimic Spania, Italia, Portugalia si Irlanda, economii prea mari in cadrul uniunii monetare pentru a putea fi salvate in aceasta modalitate", a afirmat Soros.
El a adaugat ca supravietuirea Greciei nu rezolva problema viitorului monedei unice europene.
Preluat Bloombiz.ro
O lună de fotbal live la Mondiale: 25.000 de euro
Câteva sute de români sunt aşteptaţi să îşi rezerve locuri în tribunele stadioanelor în care se vor desfăşura meciurile din cadrul Campionatului Mondial de Fotbal din Africa de Sud. Agenţiile de turism vând deja bilete la preţuri între 1.500 şi 2.500 de euro.
Chiar dacă naţionala lui Chivu şi Mutu nu s-a calificat la turneul sud-african, care se va desfăşura în perioada 11 iunie-11 iulie, sute de români se pregătesc de momentul în care vor asista live la meciurile din campionat. Agenţiile de turism au pregătite mai multe tipuri de oferte care acoperă toate etapele evenimentului, chiar dacă se aşteaptă ca interesul microbiştilor să fie polarizat de meciurile din etapele superioare. „Pasionaţii fotbalului vor alege să meargă, în special, la fazele superioare, semifinale şi finală. În plus, în timpul sejurului, care poate avea o durată de până la două săptămâni, turiştii pot opta şi pentru o deplasare în savană, la safari“, spune Ciprian Enea, consultant Best Tourism.
Profil de microbist
Cea mai scumpă vacanţă vândută deja pentru participarea ca spectator la regalul fotbalistic din Africa de Sud a scos din buzunarul unui înfocat microbist român nu mai puţin de 25.000 de euro. Pachetul, vândut de agenţia Prestige Tours, include biletul de avion, cazarea timp de o lună la un hotel de patru stele, bilete la meciuri din grupe, optimi, sferturi, semifinale şi finală, precum şi circuite turistice în Africa de Sud. „Este om de afaceri, cu o situaţie financiară bună, cu vârsta între 35 şi 45 de ani şi mare împătimit al fotbalului“, descrie Mircea Vladu, preşedintele agenţiei Prestige Tours, profilul cumpărătorului de servicii turistice care combină evenimentele sportive cu excursiile.
Intrarea la finală: 750 de euro
Turoperatorul Eturia, specializat în vacanţe „tailor made“ (personalizate) a vândut deja zece pachete pentru finala campionatului. Preţul fiecăruia depăşeşte 6.000 de euro, în acesta intrând turul Johannesburgului, transferuri de la aeroport la hotel, precum şi suveniruri Fifa World Cup 2010. Reprezentanţii Eturia speră că cel puţin alte 20 de pachete vor fi contractate până la începutul verii. Unul dintre cei mai mari turoperatori români, J’info Tours, se poate lăuda cu performanţe în vânzarea pachetelor turistice pentru Africa de Sud. Agenţia a pus la bătaie oferte având tarife cuprinse între 2.150 şi 2.700 de euro, în funcţie de meciurile la care turistul vrea să participe. „Am lansat această ofertă în urmă cu o lună de zile şi până acum s-au vândut deja 20 de pachete. Obiectivul nostru este să atingem 100-150 de pachete vândute pentru acest campionat“, spune Cristina Irimia, directorul de marketing al agenţiei.
Pentru cei care vor să plece pe cont propriu, există posibilităţi ieftine de cazare în perioada în care se desfăşoară faza grupelor (de exemplu, la un hotel din Cape Town se plătesc doar nouă euro de persoană pe noapte), tariful urmând să crească pe măsură ce competiţia ajunge în fazele finale. Pentru acea perioadă se rezervă deja bilete de avion la un preţ mediu de aproximativ 900 de euro. Preţul unui bilet pentru marea finală costă 750 de euro, faţă de cele 60 - 120 de euro cât costă biletele la meciurile din fazele inferioare. (Tarifele sunt fixe şi prezentate pe site-ul oficial al FIFA). Trei milioane de fani sunt aşteptaţi să sosească în Africa de Sud pe perioada evenimentului sportiv.Potrivit estimărilor firmei Grant Thornton Kessel Feinstein, Cupa Mondială de Fotbal va aduce Africii de Sud încasări de 21,3 miliarde de ranzi (3,08 miliarde de dolari), cheltuielile directe urmând să ajungă la 12,7 miliarde de ranzi. Studiile arată că organizarea campionatului va genera 159.000 de noi locuri de muncă, în condiţiile în care cel puţin unul din trei sud-africani este şomer.
Mascota oficială a Campionatului Mondial de Fotbal din Africa de Sud este Zakumi, un leopard cu părul verde. Numele lui vine de la „ZA“, abrevierea internaţională pentru Africa de Sud, şi de la cuvântul „kumi“, ce înseamnă „zece“ în majoritatea limbilor africane. (sursa: Wikipedia)
Preţuri pe măsura fazei
Grupe Pentru a asista la meciurile din această fază a campionatului, turiştii trebuie să aloce cel puţin 950 de euro. Preţul include transportul (Bucureşti-Cape Town) şi şase nopţi de cazare (ofertă Prestige Tours).
Optimi Ofertele agenţiilor pornesc de la 2.000 de euro, tarif ce include transportul cu avionul, biletul la meci, precum şi trei nopţi de cazare, cu mic dejun inclus, la un hotel de trei stele (ofertă J’info Tours).
Sferturi O mini-vacanţă de patru zile, transportul şi biletul la una dintre partide costă 2.200 de euro (ofertă J’info Tours).
Semifinale Excursia în Africa de Sud, plus un bilet aferent uneia dintre cele două partide, costă 2.225 de euro. Preţul mai include transportul şi şase nopţi de cazare cu mic dejun (ofertă Butterfly Tourism).
Finală Un pachet turistic de opt zile, cu cazare la un hotel de patru stele costă 6.600 de euro. Oferta include un tur privat de o zi în Johannesburg, suveniruri, plus biletul la finală (ofertă Eturia).
2 mil. de bilete s-au vândut, la nivel global, până în prezent pentru Mondialele din Africa de Sud, reprezentând două treimi din tichetele disponibile pentru competiţie.
Preluat Capital.ro
Chiar dacă naţionala lui Chivu şi Mutu nu s-a calificat la turneul sud-african, care se va desfăşura în perioada 11 iunie-11 iulie, sute de români se pregătesc de momentul în care vor asista live la meciurile din campionat. Agenţiile de turism au pregătite mai multe tipuri de oferte care acoperă toate etapele evenimentului, chiar dacă se aşteaptă ca interesul microbiştilor să fie polarizat de meciurile din etapele superioare. „Pasionaţii fotbalului vor alege să meargă, în special, la fazele superioare, semifinale şi finală. În plus, în timpul sejurului, care poate avea o durată de până la două săptămâni, turiştii pot opta şi pentru o deplasare în savană, la safari“, spune Ciprian Enea, consultant Best Tourism.
Profil de microbist
Cea mai scumpă vacanţă vândută deja pentru participarea ca spectator la regalul fotbalistic din Africa de Sud a scos din buzunarul unui înfocat microbist român nu mai puţin de 25.000 de euro. Pachetul, vândut de agenţia Prestige Tours, include biletul de avion, cazarea timp de o lună la un hotel de patru stele, bilete la meciuri din grupe, optimi, sferturi, semifinale şi finală, precum şi circuite turistice în Africa de Sud. „Este om de afaceri, cu o situaţie financiară bună, cu vârsta între 35 şi 45 de ani şi mare împătimit al fotbalului“, descrie Mircea Vladu, preşedintele agenţiei Prestige Tours, profilul cumpărătorului de servicii turistice care combină evenimentele sportive cu excursiile.
Intrarea la finală: 750 de euro
Turoperatorul Eturia, specializat în vacanţe „tailor made“ (personalizate) a vândut deja zece pachete pentru finala campionatului. Preţul fiecăruia depăşeşte 6.000 de euro, în acesta intrând turul Johannesburgului, transferuri de la aeroport la hotel, precum şi suveniruri Fifa World Cup 2010. Reprezentanţii Eturia speră că cel puţin alte 20 de pachete vor fi contractate până la începutul verii. Unul dintre cei mai mari turoperatori români, J’info Tours, se poate lăuda cu performanţe în vânzarea pachetelor turistice pentru Africa de Sud. Agenţia a pus la bătaie oferte având tarife cuprinse între 2.150 şi 2.700 de euro, în funcţie de meciurile la care turistul vrea să participe. „Am lansat această ofertă în urmă cu o lună de zile şi până acum s-au vândut deja 20 de pachete. Obiectivul nostru este să atingem 100-150 de pachete vândute pentru acest campionat“, spune Cristina Irimia, directorul de marketing al agenţiei.
Pentru cei care vor să plece pe cont propriu, există posibilităţi ieftine de cazare în perioada în care se desfăşoară faza grupelor (de exemplu, la un hotel din Cape Town se plătesc doar nouă euro de persoană pe noapte), tariful urmând să crească pe măsură ce competiţia ajunge în fazele finale. Pentru acea perioadă se rezervă deja bilete de avion la un preţ mediu de aproximativ 900 de euro. Preţul unui bilet pentru marea finală costă 750 de euro, faţă de cele 60 - 120 de euro cât costă biletele la meciurile din fazele inferioare. (Tarifele sunt fixe şi prezentate pe site-ul oficial al FIFA). Trei milioane de fani sunt aşteptaţi să sosească în Africa de Sud pe perioada evenimentului sportiv.Potrivit estimărilor firmei Grant Thornton Kessel Feinstein, Cupa Mondială de Fotbal va aduce Africii de Sud încasări de 21,3 miliarde de ranzi (3,08 miliarde de dolari), cheltuielile directe urmând să ajungă la 12,7 miliarde de ranzi. Studiile arată că organizarea campionatului va genera 159.000 de noi locuri de muncă, în condiţiile în care cel puţin unul din trei sud-africani este şomer.
Mascota oficială a Campionatului Mondial de Fotbal din Africa de Sud este Zakumi, un leopard cu părul verde. Numele lui vine de la „ZA“, abrevierea internaţională pentru Africa de Sud, şi de la cuvântul „kumi“, ce înseamnă „zece“ în majoritatea limbilor africane. (sursa: Wikipedia)
Preţuri pe măsura fazei
Grupe Pentru a asista la meciurile din această fază a campionatului, turiştii trebuie să aloce cel puţin 950 de euro. Preţul include transportul (Bucureşti-Cape Town) şi şase nopţi de cazare (ofertă Prestige Tours).
Optimi Ofertele agenţiilor pornesc de la 2.000 de euro, tarif ce include transportul cu avionul, biletul la meci, precum şi trei nopţi de cazare, cu mic dejun inclus, la un hotel de trei stele (ofertă J’info Tours).
Sferturi O mini-vacanţă de patru zile, transportul şi biletul la una dintre partide costă 2.200 de euro (ofertă J’info Tours).
Semifinale Excursia în Africa de Sud, plus un bilet aferent uneia dintre cele două partide, costă 2.225 de euro. Preţul mai include transportul şi şase nopţi de cazare cu mic dejun (ofertă Butterfly Tourism).
Finală Un pachet turistic de opt zile, cu cazare la un hotel de patru stele costă 6.600 de euro. Oferta include un tur privat de o zi în Johannesburg, suveniruri, plus biletul la finală (ofertă Eturia).
2 mil. de bilete s-au vândut, la nivel global, până în prezent pentru Mondialele din Africa de Sud, reprezentând două treimi din tichetele disponibile pentru competiţie.
Preluat Capital.ro
Cea mai mare tranzacţie din 2010: Lidl preia Plus România, cu o reţea de 94 de magazine
Reteaua germana LIDL a anuntat semnarea tranzactiei de achizitie a magazinelor alimentare cu discount Plus, detinute de grupul Tengelmann, de pe pietele din Romania si Bulgaria.
.
“Prin achizitionarea companiilor Plus din Romania si Bulgaria, LIDL preia intreaga afacere Plus din aceste doua tari.In cadrul acestei tranzactii vor fi preluati toti angajatii. Preluarea efectiva va avea loc dupa obtinerea aprobarii autoritatilor din domeniul concurente”, se arata intr-un comunicat al LIDL.
Compania negociaza inca de anul trecut aceasta achizitie.
Reteaua Plus a intrat pe piata romaneasca in anul 2005 si s-a dezvoltat rapid pana acum, ajungand in prezent la 94 de magazine cu vanzari totale estimate de ZF la peste 350-400 mil. euro pentru 2009. In anul anterior, operatorul a raportat o cifra de afaceri de 277 mil. euro, cu 71 de unitati operationale. Compania a trecut pe profit in 2008.
Preluat Financiarul.ro
.
“Prin achizitionarea companiilor Plus din Romania si Bulgaria, LIDL preia intreaga afacere Plus din aceste doua tari.In cadrul acestei tranzactii vor fi preluati toti angajatii. Preluarea efectiva va avea loc dupa obtinerea aprobarii autoritatilor din domeniul concurente”, se arata intr-un comunicat al LIDL.
Compania negociaza inca de anul trecut aceasta achizitie.
Reteaua Plus a intrat pe piata romaneasca in anul 2005 si s-a dezvoltat rapid pana acum, ajungand in prezent la 94 de magazine cu vanzari totale estimate de ZF la peste 350-400 mil. euro pentru 2009. In anul anterior, operatorul a raportat o cifra de afaceri de 277 mil. euro, cu 71 de unitati operationale. Compania a trecut pe profit in 2008.
Preluat Financiarul.ro
Honda, liderul pietei auto din SUA
Constructorul auto japonez Honda a beneficiat de multiplele rechemari in service anuntate de Toyota, depasindu-i cota de piata in Statele Unite, arata o ancheta realizata de TrueCar.com si citata de AFP.
Astfel, cota de piata a grupului Toyota a scazut cu 5,4 puncte procentuale, de la 17,5% in primele trei saptamani din ianuarie, la 12,1% in perioada 21 ianuarie-15 februarie.
Honda a preluat astfel pozitia de lider, cu o cota de piata de 13%, in urcare fata de nivelul de 11,2% din primele trei saptamani ale lunii ianuarie.
Constructorul american Ford a fost, de asemenea, avantajat de declinul Toyota, cota sa de piata avansand de la 10,6% la 11,7%.
Ancheta se refera numai la vanzarile cu amanuntul si nu ia in calcul vanzarile de flote catre companii si inchirierile auto.
Pe 21 ianuarie, Toyota a anuntat ca recheama in service 2,3 milioane de autoturisme din Statele Unite, din cauza riscurilor de blocare a pedalei de acceleratie, dupa ce in septembrie rechemase alte 4,2 milioane de masini.
Preluat Bloombiz.ro
Astfel, cota de piata a grupului Toyota a scazut cu 5,4 puncte procentuale, de la 17,5% in primele trei saptamani din ianuarie, la 12,1% in perioada 21 ianuarie-15 februarie.
Honda a preluat astfel pozitia de lider, cu o cota de piata de 13%, in urcare fata de nivelul de 11,2% din primele trei saptamani ale lunii ianuarie.
Constructorul american Ford a fost, de asemenea, avantajat de declinul Toyota, cota sa de piata avansand de la 10,6% la 11,7%.
Ancheta se refera numai la vanzarile cu amanuntul si nu ia in calcul vanzarile de flote catre companii si inchirierile auto.
Pe 21 ianuarie, Toyota a anuntat ca recheama in service 2,3 milioane de autoturisme din Statele Unite, din cauza riscurilor de blocare a pedalei de acceleratie, dupa ce in septembrie rechemase alte 4,2 milioane de masini.
Preluat Bloombiz.ro
Prima Casa: credite de peste 290 mil euro la BCR
Banca Comerciala Romana (BCR) a aprobat finantarea a peste 7.100 de familii prin programul Prima Casa cu peste 290 milioane euro si mai are pe flux peste 900 de dosare de credit in valoare de aproape 37 milioane euro, a anutat banca, duminica, intr-un comunicat.
"Am dat cele mai multe credite prin programul Prima Casa pana acum. Ne bucuram ca acest program continua si ca au fost stabilite noile conditii. Vom trimite o oferta competitiva si pentru partea a doua a programului", a spus directorul executiv responsabil de directia credite de retail a BCR, Stefan Coroianu.
BCR a acordat familiilor din Bucuresti 29,66% dintre creditele aprobate de banca pentru programul Prima Casa, 19,37% dintre aceste imprumuturi au fost acordate in regiunea Centru Nord, 15,43% in regiunea Nord-Vest, 13,19% in regiunea Sud-Vest, 11,94% in regiunea Nord-Est si 10,41% in regiunea Sud-Est.
BCR a demarat creditarea prin programul Prima Casa la inceputul lunii august 2009. BCR a avut alocat cel mai mare plafon de garantare de 420 milioane euro pentru prima parte a programului.
Executivul a aprobat in sedinta de miercuri un plafon de garantii pentru programul Prima Casa de 700 milioane euro in 2010 si a majorat valoarea garantiei pentru locuintele noi la 70.000 euro.
In cazul persoanelor care se asociaza in vederea construirii de locuinte, garantia este de 75.000 euro.
Preluat Bloombiz.ro
"Am dat cele mai multe credite prin programul Prima Casa pana acum. Ne bucuram ca acest program continua si ca au fost stabilite noile conditii. Vom trimite o oferta competitiva si pentru partea a doua a programului", a spus directorul executiv responsabil de directia credite de retail a BCR, Stefan Coroianu.
BCR a acordat familiilor din Bucuresti 29,66% dintre creditele aprobate de banca pentru programul Prima Casa, 19,37% dintre aceste imprumuturi au fost acordate in regiunea Centru Nord, 15,43% in regiunea Nord-Vest, 13,19% in regiunea Sud-Vest, 11,94% in regiunea Nord-Est si 10,41% in regiunea Sud-Est.
BCR a demarat creditarea prin programul Prima Casa la inceputul lunii august 2009. BCR a avut alocat cel mai mare plafon de garantare de 420 milioane euro pentru prima parte a programului.
Executivul a aprobat in sedinta de miercuri un plafon de garantii pentru programul Prima Casa de 700 milioane euro in 2010 si a majorat valoarea garantiei pentru locuintele noi la 70.000 euro.
In cazul persoanelor care se asociaza in vederea construirii de locuinte, garantia este de 75.000 euro.
Preluat Bloombiz.ro
De ce da BNR un milion de euro pe 12 jeepuri: "Daca nu cheltuim banii, trebuie sa-i distrugem"
Oficialii bancii centrale au explicat pentru Gandulca, prin lege, banca nu poate ajuta bugetul de stat cu bani, nici pentru scoli, nici pentru poduri, nici pentru pensii.
Dupa ce anul trecut a inregistrat un profit net de peste 70 de milioane de euro, Banca Nationala a Romaniei (BNR) "a iesit la cumparaturi". Parcul auto al BNR va fi imbogatit in scurt timp cu 12 masini de teren pentru care va plati 996.
720 de euro, conform anuntului de pe platforma de licitatii publice "e-licitatie", publicat pe 21 ianuarie. Intrebati daca suma de un milion nu este in contradictie cu situatia actuala a economiei nationale, sau a statului, care se imprumuta pentru a plati pensiile si salariile, oficialii BNR subliniaza ca situatia este foarte simpla: fie cheltuiesc banii pe care ii au, fie ii distrug, pentru ca statului nu ii pot da bani.
"BNR este o institutie unica. BNR nu poate, prin lege, sa ajute statul cu bani. Acesti bani nu sunt de la bugetul de stat, ci sunt ai bancii centrale. Noi nu putem nici sa construim poduri sau scoli, nici sa dam bani pentru pensii. Daca acesti bani nu sunt cheltuiti, ei trebuie sa fie distrusi. Banii BNR nu au voie sa iasa din interiorul BNR", a declarat pentru Gandul Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR Mugur Isarescu. Pe ce a dat banca cetrala cei 70 de milioane de euro aflati pe www.gandul.info.
Preluat ZF.ro
Dupa ce anul trecut a inregistrat un profit net de peste 70 de milioane de euro, Banca Nationala a Romaniei (BNR) "a iesit la cumparaturi". Parcul auto al BNR va fi imbogatit in scurt timp cu 12 masini de teren pentru care va plati 996.
720 de euro, conform anuntului de pe platforma de licitatii publice "e-licitatie", publicat pe 21 ianuarie. Intrebati daca suma de un milion nu este in contradictie cu situatia actuala a economiei nationale, sau a statului, care se imprumuta pentru a plati pensiile si salariile, oficialii BNR subliniaza ca situatia este foarte simpla: fie cheltuiesc banii pe care ii au, fie ii distrug, pentru ca statului nu ii pot da bani.
"BNR este o institutie unica. BNR nu poate, prin lege, sa ajute statul cu bani. Acesti bani nu sunt de la bugetul de stat, ci sunt ai bancii centrale. Noi nu putem nici sa construim poduri sau scoli, nici sa dam bani pentru pensii. Daca acesti bani nu sunt cheltuiti, ei trebuie sa fie distrusi. Banii BNR nu au voie sa iasa din interiorul BNR", a declarat pentru Gandul Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR Mugur Isarescu. Pe ce a dat banca cetrala cei 70 de milioane de euro aflati pe www.gandul.info.
Preluat ZF.ro
Cum am devenit in 3 ani tara de malluri: unul la 5 saptamani
Romania a fost in ultimii trei ani cea mai importanta tinta de investitii din regiune pentru companiile de dezvoltare imobiliara, care au atacat piata cu 33 de centre comerciale noi, in urma unor investitii de aproximativ 2,5 miliarde de euro, arata o analiza a Ziarului Financiar.
Cu alte cuvinte, in medie, la fiecare cinci saptamani a fost inaugurat cate un nou centru comercial, fie in Capitala, fie in marile orase precum Cluj sau Constanta, dar si in localitati mai mici, precum Piatra-Neamt, Buzau sau Alba Iulia.
Pana la explozia din perioada 2007-2009 pe piata locala functionau doar zece centre comerciale.
Acum proprietarii de malluri incaseaza anual chirii de circa 200 de mil. euro si, alaturi de retaileri, se lupta pentru o cota cat mai buna din piata bunurilor de larg consum (food, non-food si imbracaminte) de peste 30 de miliarde de euro.
"Nici nu mi-am dat seama ca au fost atat de multe construite in acesti ani. Ce pot sa va spun este ca pe langa aceste 40 de malluri, in urmatorii cinci-sapte ani vor fi construite alte patruzeci. Nici in Bucuresti nu sunt suficient de multe, uitandu-ma la alte capitale din regiune. Un an si jumatate, doi, va fi mai greu, dar apoi vor incepe companiile din nou sa dezvolte", apreciaza Reuven Havar, directorul companiei AFI Europe, proprietarul celui mai mare centru comercial din Romania, Cotroceni Park.
Luand in calcul proiectele in constructie, dar mai ales terenurile cumparate pentru noi proiecte, pariul lui Havar ar putea fi unul castigator. Nu toti proprietarii de malluri au avut insa succes, astfel ca in timp ce turcii de la Anchor au reusit sa isi scoata banii deoarece au fost primii, alte proiecte merg acum "pe pierdere", fiind lovite de caderea economica dramatica, ce nu a fost luata in calcul cand au facut business-planul.
Preluat ZF.ro
Cu alte cuvinte, in medie, la fiecare cinci saptamani a fost inaugurat cate un nou centru comercial, fie in Capitala, fie in marile orase precum Cluj sau Constanta, dar si in localitati mai mici, precum Piatra-Neamt, Buzau sau Alba Iulia.
Pana la explozia din perioada 2007-2009 pe piata locala functionau doar zece centre comerciale.
Acum proprietarii de malluri incaseaza anual chirii de circa 200 de mil. euro si, alaturi de retaileri, se lupta pentru o cota cat mai buna din piata bunurilor de larg consum (food, non-food si imbracaminte) de peste 30 de miliarde de euro.
"Nici nu mi-am dat seama ca au fost atat de multe construite in acesti ani. Ce pot sa va spun este ca pe langa aceste 40 de malluri, in urmatorii cinci-sapte ani vor fi construite alte patruzeci. Nici in Bucuresti nu sunt suficient de multe, uitandu-ma la alte capitale din regiune. Un an si jumatate, doi, va fi mai greu, dar apoi vor incepe companiile din nou sa dezvolte", apreciaza Reuven Havar, directorul companiei AFI Europe, proprietarul celui mai mare centru comercial din Romania, Cotroceni Park.
Luand in calcul proiectele in constructie, dar mai ales terenurile cumparate pentru noi proiecte, pariul lui Havar ar putea fi unul castigator. Nu toti proprietarii de malluri au avut insa succes, astfel ca in timp ce turcii de la Anchor au reusit sa isi scoata banii deoarece au fost primii, alte proiecte merg acum "pe pierdere", fiind lovite de caderea economica dramatica, ce nu a fost luata in calcul cand au facut business-planul.
Preluat ZF.ro
duminică, 21 februarie 2010
"Eu cand vreau sa fluier, fluier" - inca un film romanesc de valoare
Eu cand vreau sa fluier, fluier, debutul in lungmetraj al regizorului Florin Serban, a primit doua importante distinctii ale Berlinalei: premiul Alfred Bauer, acordat din anul 1987 in memoria primului director al Festivalului de Film de la Berlin si care revine unei pelicule ce deschide noi perspective in arta cinematografica si Ursul de Argint pentru marele premiu al juriului, acordat acestei prime pelicule romanesti, prezenta in Competitia Oficiala de la Berlin dupa 17 ani de absenta.
De asemenea, marti, in cadrul decernarii premiilor sectiunii de scurtmetraje a Berlinalei, Premiul DAAD a revenit regizorului Adrian Sitaru pentru "Colivia".
Premiul DAAD consta intr-o rezidenta de creatie pentru o perioada de trei luni la Berlin.
Preluat ZF.ro
De asemenea, marti, in cadrul decernarii premiilor sectiunii de scurtmetraje a Berlinalei, Premiul DAAD a revenit regizorului Adrian Sitaru pentru "Colivia".
Premiul DAAD consta intr-o rezidenta de creatie pentru o perioada de trei luni la Berlin.
Preluat ZF.ro
Ne va face internetul mai destepti?
Internetul ne va face mai destepti in urmatorii zece ani, scrie Reuters, care citeaza un sondaj efectuat pe un esantion de 895 de utilizatori web. Doua treimi dintre respondenti au sustinut ca Internetul va imbunatati cititul si scrisul pana in 2020, potrivit studiului realizat de Universitatea Elon din Carolina de Nord.
Cu toate acestea insa, 21% dintre cei intervievati sustin ca Internetul va avea efectul opus si va micsora IQ-ul utilizatorilor care-l folosesc in exces.
"Sunt multi care critica impactul Google, Wikipedia si al celorlalte site-uri populare", sustine o cercetatoare care a lucrat la studiu.
Printre cei care au participat la sondaj s-au numarat oameni de stiinta, oameni de afaceri, consultanti, scriitori, studenti. Dintre cei 895 de participanti, 371 au fost considerati experti.
Preluat ZF.ro
Cu toate acestea insa, 21% dintre cei intervievati sustin ca Internetul va avea efectul opus si va micsora IQ-ul utilizatorilor care-l folosesc in exces.
"Sunt multi care critica impactul Google, Wikipedia si al celorlalte site-uri populare", sustine o cercetatoare care a lucrat la studiu.
Printre cei care au participat la sondaj s-au numarat oameni de stiinta, oameni de afaceri, consultanti, scriitori, studenti. Dintre cei 895 de participanti, 371 au fost considerati experti.
Preluat ZF.ro
400 de persoane cercetate intr-o saptamana pentru fraude de peste 34 de milioane de lei
Politistii au depistat intr-o saptamana 450 de infractiuni economice, pentru care sunt cercetate aproape 400 de persoane, cele mai multe pentru evaziune fiscala, inselaciuni in relatiile comerciale sau fals in inscrisuri, prejudiciul produs fiind de peste 34 de milioane de lei, informeaza Mediafax.
Politistii de la investigarea fraudelor au constatat, in perioada 12-18 februarie, 450 de infractiuni, comise de 393 de persoane, din care 15 au fost retinute sau arestate, prejudiciul produs de acestea fiind de 34.
289.868 de lei, arata Politia Romana intr-un comunicat de presa.
"Cele mai frecvente infractiuni descoperite au fost: evaziunea fiscala 92 (96 suspecti), inselaciunile in relatiile comerciale 94 (100 suspecti), fals in inscrisuri 82 (88 suspecti), la Legea 59/1934, asupra cecului 23 (19 suspecti), Legea nr. 31/1990, privind societatile comerciale 11 (11 persoane), Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor si conexe 5 (5 persoane)", precizeaza sursa citata.
Preluat ZF.ro
Politistii de la investigarea fraudelor au constatat, in perioada 12-18 februarie, 450 de infractiuni, comise de 393 de persoane, din care 15 au fost retinute sau arestate, prejudiciul produs de acestea fiind de 34.
289.868 de lei, arata Politia Romana intr-un comunicat de presa.
"Cele mai frecvente infractiuni descoperite au fost: evaziunea fiscala 92 (96 suspecti), inselaciunile in relatiile comerciale 94 (100 suspecti), fals in inscrisuri 82 (88 suspecti), la Legea 59/1934, asupra cecului 23 (19 suspecti), Legea nr. 31/1990, privind societatile comerciale 11 (11 persoane), Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor si conexe 5 (5 persoane)", precizeaza sursa citata.
Preluat ZF.ro
Germania a pregatit un ajutor de 20-25 mld. euro pentru Grecia
Ministerul Finantelor din Germania a pregatit un plan conform caruia statele membre din zona euro vor oferi Greciei ajutoare externe in valoare totala de 20-25 miliarde de euro, potrivit revistei Der Spiegel.
Contributia fiecarei tari la pachetul de sprijin va fi calculata in functie de participatia detinuta la capitalul Bancii Centrale Europene, iar ajutorul va fi organizat sub forma de imprumuturi si garantii, potrivit "aprecierilor initiale" ale ministerului Finantelor, citate de Der Spiegel.
Un purtator de cuvant al institutiei guvernamentale a refuzat sa comenteze informatiile. Toate statele din zona euro vor contribui la program, iar Germania va acorda pe cont propriu 4-5 miliarde de euro, fonduri care urmeaza sa fie gestionate de banca de stat KfW, potrivit revistei germane.
Ajutorul va fi conditionat de obiective fiscale stricte, de care depinde eliberarea transelor catre statul elen. Reprezentantii ministerului Finantelor din Grecia si ai Comisiei Europene au refuzat de asemenea sa comenteze informatiile.
Guvernul condus de cancelarul Angela Merkel a respins ferm pana acum orice tentativa de a promite ajutoare Greciei, in pofida temerilor ca problemele statului elen ar putea ameninta stabilitatea monedei euro.
Oficialii germani considera, potrivit declaratiilor din ultimele zile, ca tratarea cu indulgenta a situatiei Atenei ar reduce presiunile asupra Greciei si alte state membre puternic indatorate si cu probleme in sistemul finantelor publice, precum Spania si Portugalia, de a-si reduce deficitele bugetare.
In spatele usilor inchise insa, Berlinul a pregatit masuri de interventie daca un program de "bailout" devine inevitabil.
Preluat Bloombiz.ro
Contributia fiecarei tari la pachetul de sprijin va fi calculata in functie de participatia detinuta la capitalul Bancii Centrale Europene, iar ajutorul va fi organizat sub forma de imprumuturi si garantii, potrivit "aprecierilor initiale" ale ministerului Finantelor, citate de Der Spiegel.
Un purtator de cuvant al institutiei guvernamentale a refuzat sa comenteze informatiile. Toate statele din zona euro vor contribui la program, iar Germania va acorda pe cont propriu 4-5 miliarde de euro, fonduri care urmeaza sa fie gestionate de banca de stat KfW, potrivit revistei germane.
Ajutorul va fi conditionat de obiective fiscale stricte, de care depinde eliberarea transelor catre statul elen. Reprezentantii ministerului Finantelor din Grecia si ai Comisiei Europene au refuzat de asemenea sa comenteze informatiile.
Guvernul condus de cancelarul Angela Merkel a respins ferm pana acum orice tentativa de a promite ajutoare Greciei, in pofida temerilor ca problemele statului elen ar putea ameninta stabilitatea monedei euro.
Oficialii germani considera, potrivit declaratiilor din ultimele zile, ca tratarea cu indulgenta a situatiei Atenei ar reduce presiunile asupra Greciei si alte state membre puternic indatorate si cu probleme in sistemul finantelor publice, precum Spania si Portugalia, de a-si reduce deficitele bugetare.
In spatele usilor inchise insa, Berlinul a pregatit masuri de interventie daca un program de "bailout" devine inevitabil.
Preluat Bloombiz.ro
Lehman Brothers a platit 642 mil. dolari unor avocati si consilieri, de la declararea falimentului
Lehman Brothers Holdings, banca americana de investitii aflata in lichidare dupa prabusirea din 2008, a platit 641,9 milioane de dolari avocatilor si altor consilieri in cele 16 luni care au trecut de la declararea falimentului, transmite Bloomberg.
Cel mai mare beneficiar este firma Alvarez & Marsal, specializata in restructurari, care a desemnat si actualul director general executiv al Lehman Brothers, Bryan Marsal.
Alvarez & Marsal a incasat 233 milioane de dolari din septembrie 2008 pana in ianuarie 2010 , sub forma unor comisioane de "management interimar", potrivit documentelor transmise Securities and Exchange Commission, comisia de reglementare a valorilor mobiliare din Statele Unite.
Gotshal & Manges, din New York, a incasat totodata 149,5 milioane de dolari pentru rolul de principala casa de avocatura care se ocupa de falimentul Lehman Brothers, iar Milbank Teed Hadley & McCloy a primit 42,4 milioane de dolari pentru consilierea comitetului de creditori ai bancii.
Lehman Brothers era a patra mare banca de investitii din lume la momentul falimentului, cu o traditie de circa 150 de ani. Grupul financiar s-a prabusit in septembrie 2008, cu active de 639 miliarde de dolari.
Printre creditori se numara grupul financiar elvetian UBS, echipa de fotbal american The New York Giants si Abu Dhabi Investment Authority, fondul suveran al emiratului Abu Dhabi. Totodata, la faliment sunt expusi creditori individuali al Lehman, care au investit in obligatiunile companiei.
Preluat Bloombiz.ro
Cel mai mare beneficiar este firma Alvarez & Marsal, specializata in restructurari, care a desemnat si actualul director general executiv al Lehman Brothers, Bryan Marsal.
Alvarez & Marsal a incasat 233 milioane de dolari din septembrie 2008 pana in ianuarie 2010 , sub forma unor comisioane de "management interimar", potrivit documentelor transmise Securities and Exchange Commission, comisia de reglementare a valorilor mobiliare din Statele Unite.
Gotshal & Manges, din New York, a incasat totodata 149,5 milioane de dolari pentru rolul de principala casa de avocatura care se ocupa de falimentul Lehman Brothers, iar Milbank Teed Hadley & McCloy a primit 42,4 milioane de dolari pentru consilierea comitetului de creditori ai bancii.
Lehman Brothers era a patra mare banca de investitii din lume la momentul falimentului, cu o traditie de circa 150 de ani. Grupul financiar s-a prabusit in septembrie 2008, cu active de 639 miliarde de dolari.
Printre creditori se numara grupul financiar elvetian UBS, echipa de fotbal american The New York Giants si Abu Dhabi Investment Authority, fondul suveran al emiratului Abu Dhabi. Totodata, la faliment sunt expusi creditori individuali al Lehman, care au investit in obligatiunile companiei.
Preluat Bloombiz.ro
România, folosită ca sperietoare pentru bulgari. Rusia joacă la două capete în problema gazoductului South Stream
• România ar putea juca un rol-cheie în proiectul gazoductului South Stream, dezvoltat de gigantul rus Gazprom şi italienii de la Eni, în condiţiile în care Bulgaria se arată indecisă
Invitaţia adresată recent României de către gigantul energetic Gazprom de a participa la realizarea gazoductului South Stream este de fapt o "stratagemă" a companiei ruse de a se asigura în cazul unui refuz al Bulgariei, şi ea posibil partener al Rusiei în proiectul energetic, scrie presa rusă. România ar putea juca astfel un rol important în proiectul dezvoltat de Gazprom împreună cu compania italiană Eni, mai ales că ţara de la sud de Dunăre nu are încă o poziţie clară în privinţa proiectului. România a pus deja la dispoziţia Gazprom toate datele solicitate, astfel încât partea rusă să-şi poată finaliza studiile tehnico-economice.
"Vicepreşedintele Gazprom Alexandr Medvedev mi-a înmânat invitaţia să participăm la South Stream, pe care au dat-o şi Transgaz. Vom analiza cu interes această iniţiativă. România va analiza cu interes orice iniţiativă care contribuie la securitatea energetică a României şi a UE. Suntem preocupaţi de iniţiativele care pot avea un impact pozitiv în plan regional", a declarat vineri Adriean Videanu, ministrul Economiei.
Prin această mutare, Gazprom şi-a asigurat un anume "câmp de manevră" în negocierile cu Bulgaria, relatează publicaţia RBK Daily. "Bulgaria nu spune nici da, nici ba, astfel că nu permite nici realizarea proiectului, nici nu garantează începerea lucrărilor", spune Aleksandr Shtok, de la firma 2K Audit. Oficial, Bulgaria îşi revizuieşte acordurile cu Rusia. De fapt, guvernul de la Sofia se arată indecis pentru a obţine de la ruşi tarife de tranzit mai mari, explică analistul.
Videanu: South Stream nu e concurentul lui Nabucco
South Stream, care prevede construirea unei conducte de gaz între Federaţia Rusă şi Bulgaria, nu este singurul proiect în care România este invitată să participe. Nabucco - considerat drept concurentul South Stream şi care beneficiază de suportul UE - este în fază mult mai avansată, transportatorul naţional de gaze naturale din România Transgaz pregătind procedurile de obţinere a garanţiilor guvernamentale de finanţare a Nabucco. "Legat de South Stream, partea rusă a manifestat disponibilitatea de a discuta, ştiind că Nabucco este prioritatea noastră. Ne-au asigurat că South Stream nu este sub nicio formă concurent al Nabucco, ci complementar", a explicat ministrul Videanu. Mai departe, o delegaţie de tehnicieni ai Gazprom urmează să vină la Bucureşti în luna martie pentru definitivarea discuţiilor. "Asta creează premisele unei colaborări de lungă durată (...) În funcţie de datele noi pe care le vom obţine, ne vom pronunţa", a mai spus ministrul.
Proiectul Nabucco are în vedere transportul de gaze naturale din regiunea Caspică şi Asia Centrală, pe ruta Turcia - Bulgaria - România - Ungaria - Austria. Transgaz participă la proiectul Nabucco alături de grupul austriac OMV, acţionarul majoritar al Petrom, dar şi de MOL Ungaria, Bulgargaz Bulgaria, BOTAS Turcia şi RWE Germania.
Preluat Gandul.info
Invitaţia adresată recent României de către gigantul energetic Gazprom de a participa la realizarea gazoductului South Stream este de fapt o "stratagemă" a companiei ruse de a se asigura în cazul unui refuz al Bulgariei, şi ea posibil partener al Rusiei în proiectul energetic, scrie presa rusă. România ar putea juca astfel un rol important în proiectul dezvoltat de Gazprom împreună cu compania italiană Eni, mai ales că ţara de la sud de Dunăre nu are încă o poziţie clară în privinţa proiectului. România a pus deja la dispoziţia Gazprom toate datele solicitate, astfel încât partea rusă să-şi poată finaliza studiile tehnico-economice.
"Vicepreşedintele Gazprom Alexandr Medvedev mi-a înmânat invitaţia să participăm la South Stream, pe care au dat-o şi Transgaz. Vom analiza cu interes această iniţiativă. România va analiza cu interes orice iniţiativă care contribuie la securitatea energetică a României şi a UE. Suntem preocupaţi de iniţiativele care pot avea un impact pozitiv în plan regional", a declarat vineri Adriean Videanu, ministrul Economiei.
Prin această mutare, Gazprom şi-a asigurat un anume "câmp de manevră" în negocierile cu Bulgaria, relatează publicaţia RBK Daily. "Bulgaria nu spune nici da, nici ba, astfel că nu permite nici realizarea proiectului, nici nu garantează începerea lucrărilor", spune Aleksandr Shtok, de la firma 2K Audit. Oficial, Bulgaria îşi revizuieşte acordurile cu Rusia. De fapt, guvernul de la Sofia se arată indecis pentru a obţine de la ruşi tarife de tranzit mai mari, explică analistul.
Videanu: South Stream nu e concurentul lui Nabucco
South Stream, care prevede construirea unei conducte de gaz între Federaţia Rusă şi Bulgaria, nu este singurul proiect în care România este invitată să participe. Nabucco - considerat drept concurentul South Stream şi care beneficiază de suportul UE - este în fază mult mai avansată, transportatorul naţional de gaze naturale din România Transgaz pregătind procedurile de obţinere a garanţiilor guvernamentale de finanţare a Nabucco. "Legat de South Stream, partea rusă a manifestat disponibilitatea de a discuta, ştiind că Nabucco este prioritatea noastră. Ne-au asigurat că South Stream nu este sub nicio formă concurent al Nabucco, ci complementar", a explicat ministrul Videanu. Mai departe, o delegaţie de tehnicieni ai Gazprom urmează să vină la Bucureşti în luna martie pentru definitivarea discuţiilor. "Asta creează premisele unei colaborări de lungă durată (...) În funcţie de datele noi pe care le vom obţine, ne vom pronunţa", a mai spus ministrul.
Proiectul Nabucco are în vedere transportul de gaze naturale din regiunea Caspică şi Asia Centrală, pe ruta Turcia - Bulgaria - România - Ungaria - Austria. Transgaz participă la proiectul Nabucco alături de grupul austriac OMV, acţionarul majoritar al Petrom, dar şi de MOL Ungaria, Bulgargaz Bulgaria, BOTAS Turcia şi RWE Germania.
Preluat Gandul.info
Sub 40 de ani, dar au miliarde de dolari: Cei mai influenti directori
Sunt tineri, bogati si au la mana cateva dintre cele mai mari companii din lume. Iata care sunt cei mai influenti directori executivi cu varste sub 40 de ani, potrivit unui clasament realizat de revista Forbes
Kevin Plank
La doar 37 de ani, Plank este unul dintre cei mai importanti directori executivi tineri din domeniul textil. Pe vremea studentiei, la Universitatea Maryland, Kevin Plank a dezvoltat un prototip pentru un tricou facut dintr-un amestec de Lycra si poliester, care ajuta la mentinerea corpului uscat si a temperaturii scazute.
Dupa 14 ani, Plank a devenit seful companiei Under Armour, apreciata atat de sportivii de performanta, cat si de cei ocazionali. De altfel, compania, listat pe bursa, este evaluata la 1,2 miliarde de dolari.
Michael G. Rubin
Tot in varsta de 37 de ani, Rubin a fost un antreprenor precoce. La doar 12 ani a pus bazele unui magazin cu produse destinate schiorilor, iar apoi a renuntat la facultate pentru a infiinta KPR Sports, pe care a redenumit-o GSI Commerce, in 2002, dupa ce a vandut partea care se ocupa de articole sportive.
Astazi, compania, evaluata la 1,3 miliarde de dolari, se ocupa de construirea si administrarea site-urilor pentru magazine online.
Michael Chasen
In liceu, Chasen facea facea deja software pentru firmele locale, cerand 25 de dolari pe ora contra serviciilor sale. La 25 de ani, a renuntat la facultatea de Drept pentru a infiinta firma Blackboard, pe care a listat-o la bursa in 2004.
Astazi, Chasen are 38 de ani, iar compania sa valoreaza 1,2 miliarde de dolari.
Jon S. Brumley
Directorul de 39 de ani al producatorului de petrol si gaze Encore Aquisition a stat in umbra pana cand tatal sau, I. Jon Brumley, unul dintre co-fondatori, s-a retras din activitate, in decembrie 2005.
De atunci, el este la conducerea companiei, care valoreaza 1,2 miliarde de dolari.
Mariner Kemper
Kemper avea doar 31 de ani cand a preluat functia de director al firmei de servicii financiare UBM Financial, fondata in 1919 de strabunicul sau. Sub conducerea sa, compania a ajuns la o valoare de 1,5 miliarde de dolari.
R. Adam Norwitt
In varsta de 40 de ani, Norwitt lucreaza la firma de tehnologie Amphenol de 11 ani, fiind numit director in 2009. Compania pe care o conduce valoreaza 6,7 miliarde de dolari.
Dara Khosrowshahi
Khosrowashahi a devenit director al firmei de turism Expedia in 2005, dupa ce fusese director financiar si vice-presedinte incepand din 2002. In varsta de 39 de ani, el a reusit sa aduca firma la o valoarea de 6,2 miliarde de dolari.
Preluat Bloombiz.ro
Kevin Plank
La doar 37 de ani, Plank este unul dintre cei mai importanti directori executivi tineri din domeniul textil. Pe vremea studentiei, la Universitatea Maryland, Kevin Plank a dezvoltat un prototip pentru un tricou facut dintr-un amestec de Lycra si poliester, care ajuta la mentinerea corpului uscat si a temperaturii scazute.
Dupa 14 ani, Plank a devenit seful companiei Under Armour, apreciata atat de sportivii de performanta, cat si de cei ocazionali. De altfel, compania, listat pe bursa, este evaluata la 1,2 miliarde de dolari.
Michael G. Rubin
Tot in varsta de 37 de ani, Rubin a fost un antreprenor precoce. La doar 12 ani a pus bazele unui magazin cu produse destinate schiorilor, iar apoi a renuntat la facultate pentru a infiinta KPR Sports, pe care a redenumit-o GSI Commerce, in 2002, dupa ce a vandut partea care se ocupa de articole sportive.
Astazi, compania, evaluata la 1,3 miliarde de dolari, se ocupa de construirea si administrarea site-urilor pentru magazine online.
Michael Chasen
In liceu, Chasen facea facea deja software pentru firmele locale, cerand 25 de dolari pe ora contra serviciilor sale. La 25 de ani, a renuntat la facultatea de Drept pentru a infiinta firma Blackboard, pe care a listat-o la bursa in 2004.
Astazi, Chasen are 38 de ani, iar compania sa valoreaza 1,2 miliarde de dolari.
Jon S. Brumley
Directorul de 39 de ani al producatorului de petrol si gaze Encore Aquisition a stat in umbra pana cand tatal sau, I. Jon Brumley, unul dintre co-fondatori, s-a retras din activitate, in decembrie 2005.
De atunci, el este la conducerea companiei, care valoreaza 1,2 miliarde de dolari.
Mariner Kemper
Kemper avea doar 31 de ani cand a preluat functia de director al firmei de servicii financiare UBM Financial, fondata in 1919 de strabunicul sau. Sub conducerea sa, compania a ajuns la o valoare de 1,5 miliarde de dolari.
R. Adam Norwitt
In varsta de 40 de ani, Norwitt lucreaza la firma de tehnologie Amphenol de 11 ani, fiind numit director in 2009. Compania pe care o conduce valoreaza 6,7 miliarde de dolari.
Dara Khosrowshahi
Khosrowashahi a devenit director al firmei de turism Expedia in 2005, dupa ce fusese director financiar si vice-presedinte incepand din 2002. In varsta de 39 de ani, el a reusit sa aduca firma la o valoarea de 6,2 miliarde de dolari.
Preluat Bloombiz.ro
UE ar putea oferi Greciei un ajutor de 25 miliarde euro
Uniunea Europeana ar putea oferi Greciei un ajutor financiar de pana la 25 miliarde euro, informeaza publicatia germana Der Spiegel citand surse din cadrul ministerului german de finante.
Cantitatea de bani cu care va participa fiecare tara din va varia in functie de pozitia pe care o are fata de Banca Centrala Europeana (BCE).
Germania va contribui astfel cu 20% din pachetul de sustinere, echivalentul a aproape cinci miliarde de euro, bani ce vor fi obtinuti in parte din imprumuturi si garantii guvernamentale.
Liderii UE s-au angajat sa sustina Grecia, care are o datorie totala estimata la aproape 300 miliarde euro, dar oficialii de la Bruxelles nu au anuntat pana acum niciun ajutor financiar concret. UE a confirmat o serie de masuri pentru punerea Greciei sub supraveghere bugetara.
Preluat ZF
Cantitatea de bani cu care va participa fiecare tara din va varia in functie de pozitia pe care o are fata de Banca Centrala Europeana (BCE).
Germania va contribui astfel cu 20% din pachetul de sustinere, echivalentul a aproape cinci miliarde de euro, bani ce vor fi obtinuti in parte din imprumuturi si garantii guvernamentale.
Liderii UE s-au angajat sa sustina Grecia, care are o datorie totala estimata la aproape 300 miliarde euro, dar oficialii de la Bruxelles nu au anuntat pana acum niciun ajutor financiar concret. UE a confirmat o serie de masuri pentru punerea Greciei sub supraveghere bugetara.
Preluat ZF
sâmbătă, 20 februarie 2010
Cine profită de pe urma exploziei reţelelor Facebook, Twitter sau Hi5?
Reţelele de socializare au creat o adevărată modă web 2.0 atât în rândul utilizatorilor, cât mai ales al companiilor care au descoperit un nou canal de marketing şi comunicare. Dar cât de eficient este acesta?
A pornit mai în joacă, mai în serios, cu exact 6 ani în urmă, la începutul lui februarie 2004. O reţea pe internet care conecta studenţii de la Harvard, unde aceştia puteau schimba între ei idei, proiecte, discutau despre subiecte de interes sau, pur şi simplu, flecăreau despre cel mai recent film vizionat sau carte citită. Adică o reţea „socială“ sau reţea „de socializare“. Erau începuturile a ceea ce mai târziu avea să devină fenomenul Web 2.0, internetul dominat de conţinut generat de utilizatori. Azi, Facebook are 400 de milioane de utilizatori, adică ar fi al treilea stat din lume, după China şi India, cu o populaţie care a depăşit-o pe cea a Statelor Unite.
Reţelele sociale, precum Facebook, MySpace, LinkedIn sau Twitter, au devenit în cel mai scurt timp fenomen de marketing. În urmă cu doi ani, Capital scria că astfel de reţele, alături de blogging şi forumuri, vor deveni platforme pe care companiile ar trebui să se implice pentru a construi comunităţi şi a genera grupuri de fani, de la care să recepţioneze cât mai corect informaţii despre produsele sau serviciile lor.
Azi, acest lucru se întâmplă deja, din ce în ce mai multe companii deschizând pagini proprii pe reţelele sociale şi având angajaţi din cadrul companiei ca membri activi în fenomenul de social networking. Sunt exemple suficiente chiar în România în acest sens. Lansarea Windows 7 de către Microsoft s-a bucurat de un succes mai mare în România decât pe alte pieţe şi în urma promovării prin intermediul conturilor de Facebook şi Twitter şi al blogurilor angajaţilor companiei.
Megabază de date
„Decizia a fost luată acum mai mulţi ani, odată cu înţelegerea rolului şi impactului pe care îl poate avea marketingul prin utilizarea reţelelor sociale“, spune Dan Bulucea, marketing manager al Microsoft România. „Schimbările majore ce defineau modul în care se va face marketing în această nouă lume digitală aveau o caracteristică importantă: o tranziţie de la controlul mesajului de marketing către o conectare şi o colaborare cu utilizatorii pentru definirea lui, de la expunerea unui mesaj la angajarea potenţialilor clienţi în construirea lui. Reţelele sociale sunt mediul ideal pentru a pune în valoare acest shift“, adaugă Bulucea.
Miza merge însă dincolo de simpla folosire a unui canal de marketing alternativ. În rândul operatorilor telecom autohtoni, Vodafone este cel mai activ pe asemenea platforme Web 2.0. „Din dorinţa de a explora noi canale de comunicare cu utilizatorii, Vodafone a iniţiat mai întâi contul de Twitter vodafonebuzz în februarie 2008“ spun, pentru Capital, oficialii companiei. „Între timp, prezenţa online a fost extinsă prin crearea de conturi vodafonebuzz pe mai multe canale web 2.0. În aprilie 2009, am întărit prezenţa în social media, activând contul de YouTube, pentru ca în iunie să deschidem prima galerie foto pe flickr, şi în septembrie să postăm şi primul mesaj pe Facebook. Mesajele postate pe platforma Facebook sunt păstrate o perioadă mai lungă de timp şi pot genera un dialog mai consistent cu utilizatorii“. Desigur, dar nu numai atât. O reţea socială de tipul Facebook, MySpace, LinkedIn sau, la noi, Neogen, Netlog, Octo, este o adevărată bază de date nu doar cu contacte, ci şi cu obiceiuri de consum, preferinţe sau chiar vise şi speranţe a milioane de utilizatori. O adevărată mină de aur pentru marketing.
Publicitate de până la un milion de euro
Deşi Facebook a înregistrat o rată mare de creştere atât la nivel mondial, cât şi local, ajungând la 700.000 de utilizatori, în România, dintre toate reţelele de socializare îndreptate către mediul de afaceri, distracţie sau prietenie, Hi5 este cea mai populară, dacă luăm în calcul numărul de vizitatori unici pe care-i are: 2,5 milioane pe lună. „În 2009, am crescut pe piaţa din România cu mai mult de 25% în ceea ce priveşte numărul de utilizatori faţă de 2008. În România, doar Google, Yahoo! şi YouTube sunt mai populare decât Hi5“, spune pentru Capital Michael Trigg, vicepreşedintele companiei, responsabil cu activitatea de marketing.
Deşi este o reţea adresată aproape exclusiv adolescenţilor, spre deosebire de Facebook sau comunitatea de business LinkedIn, vizibilitatea mare pe care o oferă Hi5 a determinat companiile din al căror target fac parte persoanele tinere să îşi posteze reclame pe portalul aferent României. „Advertiserii de pe aceste site-uri realizează că în reţelele sociale se poate face un marketing foarte eficient cu preţuri foarte mici“, spune Călin Rotăruş, reprezentant al ARBO Media, regia de publicitate care vinde spaţii de reclamă pe Hi5.
„Reţeaua are un rate-card de 35 de lei CPM (cost per mia de afişări, n.red), dar puterea advertisingului constă în pachete speciale care conţin profile de brand. Eficienţa acestor pachete este dată nu numai de rata de click, ci şi de interacţiunea complexă pe care utilizatorii o au cu brandul respectiv, adoptarea unei interfeţe personalizate, implicarea widgeturilor, interacţiunea cu brandul prin mesaje şi poze“, explică Rotăruş. Potrivit acestuia, reclama pe un astfel de site poate fi o promovare foarte bună pentru evenimentele offline, precum concerte, spectacole, întâlniri cu potenţiali clienţi. Unele estimări arată că, în 2008, piaţa advertisingului plasat în România pe aceste reţele era în jurul a 1,5 milioane de lei (peste 400.000 de euro). În 2009, vânzările de spaţiu publicitar pe aceste comunităţi a crescut, la unele site-uri valoarea dublându-se în comparaţie cu anul precedent, şi a ajuns până la circa 2,5 milioane de lei (aproape 600.000 de euro). Aşteptările sunt mari: 5 milioane de lei (1,1 milioane de euro), în acest an.
O altfel de comunicare
O altă companie care şi-a propus să comunice mai mult online este Tarom, care nu numai că şi-a făcut pagină pe Facebook, ci a intrat şi pe Twitter. „Suntem la început de drum, dar vă pot spune cu siguranţă că, în anul 2010, strategia de comunicare a Tarom prevede axarea puternică pe comunicarea online“, spune Ruxandra Brutaru, directorul general al companiei. „Din punctul de vedere al campaniilor de marketing, reţelele de socializare asigură o mai bună popularizare a ofertelor noastre, dar şi un instrument prin care putem sonda reacţiile celor care ne urmăresc noutăţile, promoţiile etc.“, adaugă aceasta.
Tot în zona serviciilor, Facebook conectează pacienţii sau potenţialii pacienţi ai Centrului Medical Unirea. „Acolo poţi spune unui grup cu care te identifici, până la un punct, ce ai de oferit şi unde, într-un mod mai prietenos“, spune Alexandru Popescu, director comercial al Centrului Medical Unirea. „Genul acesta de promovare îţi asigură nu doar o vizibilitate în plus faţă de mijloacele clasice de promovare, ci şi posibilitatea de a obţine un feedback imediat“, adaugă acesta.
Companiile sunt deschise la noi modalităţi de comunicare, le testează, dar în acelaşi timp nu investesc bani, întrucât simpla promovare pe Facebook sau Twitter nu presupune un buget anume. „Deşi nu suntem de părere că întreaga piaţă se va muta pe online, trebuie să recunoaştem că toate mijloacele de comunicare pe care le avem la dispoziţie sunt concentrate în această zonă“, motivează Popescu. Nu toate companiile agreează însă comunicarea pe reţelele social media, fie din false motive de imagine, fie pentru că încă nu consideră important acest canal. Totuşi, o comunicare eficientă şi pe aceste canale presupune investiţii în consultanţi specializaţi sau agenţii de PR care şi-au dezvoltat competenţe în această zonă.
Cui îi e frică de social networking?
„În 2007, Microsoft a ales să lucreze cu grupul McCann. Acesta este anul în care compania a început să îşi dezvolte prezenţa pe reţelele sociale. McCann PR, prin intermediul echipei specializate în Tech PR, a fost divizia grupului care, alături de MRM Worldwide România, a conturat o strategie a prezenţei online şi, implicit, pe reţele sociale“, spune Veronica Nicolae, managing partner Snapshot, McCann PR Interactive and New Media Division.
Există un miraj al reţelelor sociale. Microsoft a plătit, în urmă cu doi ani, 240 de milioane de dolari pentru 1,6% din acţiunile Facebook, pe vremea când reţeaua respectivă se afla pe pierderi. Săptămâna trecută, gigantul Google a lansat un concurent pentru Facebook şi Twitter, Google Buzz, un serviciu de social networking integrat cu Gmail şi alte aplicaţii Google. La rândul său, Facebook se pregăteşte să devină furnizor de servicii de webmail, precum Yahoo! sau Gmail. Atracţia şi agitaţia stârnite în jurul social networkingului provine din baza de date a utilizatorilor, care ar putea fi exploatată pe viitor prin mesaje extrem de bine targetate. Sigur, această posibilitate stârneşte deja comentarii în ceea ce priveşte intimitatea dar, la urma urmei, şi în cutia poştală ne trezim cu pliante şi broşuri „spam“, deloc targetate.
„Cred că şi companiile româneşti au început să folosească din ce în ce mai mult reţelele sociale - din păcate, cu precădere cele străine, în special Facebook“, spune Costi Teleman, manager şi cofondator, împreună cu Călin Fusu, managerul Neogen, al reţelei autohtone Zumzi, un fel de Twitter dedicat shoppingului. „Comparativ cu activitatea de promovare de afară, încă ne mişcăm destul de modest. Însă eu sunt optimist, până la sfârşitul anului nu va mai fi ceva ieşit din comun să ai pagină pe Facebook sau chiar să faci o aplicaţie pe FB pentru businessul tău“, adaugă acesta. În mod cert, comunicarea şi marketingul social media devin o tendinţă generală. „Avem un puls real, cotidian, al utilizatorilor produselor şi serviciilor, aceasta este marea diferenţă dintre comunicarea clasică şi cea realizată prin intermediul reţelelor sociale“, conchide Veronica Nicolae de la McCann.
Până la sfârşitul anului, nu va mai fi ceva ieşit din comun să ai pagină pe Facebook sau chiar să faci o aplicaţie pe FB pentru businessul tău.
Costi Teleman, manager general, Zumzi
Advertiserii de pe aceste site-uri realizează că în reţelele sociale se poate face un marketing foarte eficient, cu preţuri foarte mici.
Călin Rotăruş, managing director, ARBO Interactive
600 de mii de euro din publicitate au atras reţelele sociale din România, anul trecut, potrivit estimărilor din piaţa de advertising. Anul acesta ar putea atrage circa un milion de euro
700 de mii de utilizatori a strâns, în România, cea mai populară reţea de socializare din lume, Facebook. La nivel mondial, reţeaua are circa 400 de milioane de utilizatori
Plusuri şi minusuri
Reţelele sociale sunt cel mai direct canal de promovare şi comunicare pentru departamentele de marketing şi asigură cel mai onest şi direct feedback în ceea ce priveşte modul de receptare a produselor şi serviciilor.
Promovarea prin intermediul reţelelor sociale asigură nu doar accesul la una dintre cele mai mari baze de date, ci poate oferi şi indicii importante privind obiceiurile de consum ale diverselor comunităţi de utilizatori.
Reţelele sociale au devenit destul de riscante pe măsură ce dezvoltatorii de viruşi şi malware au descoperit că aceste reţele pot deveni şi pentru ei o excelentă platformă de „marketing şi vânzări directe“
Multe companii restricţionează accesul angajaţilor la reţelele sociale, privindu-le nu ca pe un potenţial de marketing şi comunicare, ci ca pe o modalitate de a irosi resurse şi productivitate, prin faptul că angajaţii pierd vremea.
O bază de date nu doar cu contacte, ci chiar cu obiceiuri de consum, aspiraţii sau vise
Reţelele sociale pot deveni cel mai bun instrument de măsurare a impactului unor produse şi servicii
În mai puţin de o lună, peste 1.100 de membri s-au alăturat comunităţii virtuale a operatorului aerian Tarom. O promoţie postată la început de februarie a contribuit semnificativ la creşterea numărului de membri. Aceasta le-a făcut cu ochiul în special femeilor cu vârste cuprinse între 25 şi 34 de ani.
Preluat Capital.ro
A pornit mai în joacă, mai în serios, cu exact 6 ani în urmă, la începutul lui februarie 2004. O reţea pe internet care conecta studenţii de la Harvard, unde aceştia puteau schimba între ei idei, proiecte, discutau despre subiecte de interes sau, pur şi simplu, flecăreau despre cel mai recent film vizionat sau carte citită. Adică o reţea „socială“ sau reţea „de socializare“. Erau începuturile a ceea ce mai târziu avea să devină fenomenul Web 2.0, internetul dominat de conţinut generat de utilizatori. Azi, Facebook are 400 de milioane de utilizatori, adică ar fi al treilea stat din lume, după China şi India, cu o populaţie care a depăşit-o pe cea a Statelor Unite.
Reţelele sociale, precum Facebook, MySpace, LinkedIn sau Twitter, au devenit în cel mai scurt timp fenomen de marketing. În urmă cu doi ani, Capital scria că astfel de reţele, alături de blogging şi forumuri, vor deveni platforme pe care companiile ar trebui să se implice pentru a construi comunităţi şi a genera grupuri de fani, de la care să recepţioneze cât mai corect informaţii despre produsele sau serviciile lor.
Azi, acest lucru se întâmplă deja, din ce în ce mai multe companii deschizând pagini proprii pe reţelele sociale şi având angajaţi din cadrul companiei ca membri activi în fenomenul de social networking. Sunt exemple suficiente chiar în România în acest sens. Lansarea Windows 7 de către Microsoft s-a bucurat de un succes mai mare în România decât pe alte pieţe şi în urma promovării prin intermediul conturilor de Facebook şi Twitter şi al blogurilor angajaţilor companiei.
Megabază de date
„Decizia a fost luată acum mai mulţi ani, odată cu înţelegerea rolului şi impactului pe care îl poate avea marketingul prin utilizarea reţelelor sociale“, spune Dan Bulucea, marketing manager al Microsoft România. „Schimbările majore ce defineau modul în care se va face marketing în această nouă lume digitală aveau o caracteristică importantă: o tranziţie de la controlul mesajului de marketing către o conectare şi o colaborare cu utilizatorii pentru definirea lui, de la expunerea unui mesaj la angajarea potenţialilor clienţi în construirea lui. Reţelele sociale sunt mediul ideal pentru a pune în valoare acest shift“, adaugă Bulucea.
Miza merge însă dincolo de simpla folosire a unui canal de marketing alternativ. În rândul operatorilor telecom autohtoni, Vodafone este cel mai activ pe asemenea platforme Web 2.0. „Din dorinţa de a explora noi canale de comunicare cu utilizatorii, Vodafone a iniţiat mai întâi contul de Twitter vodafonebuzz în februarie 2008“ spun, pentru Capital, oficialii companiei. „Între timp, prezenţa online a fost extinsă prin crearea de conturi vodafonebuzz pe mai multe canale web 2.0. În aprilie 2009, am întărit prezenţa în social media, activând contul de YouTube, pentru ca în iunie să deschidem prima galerie foto pe flickr, şi în septembrie să postăm şi primul mesaj pe Facebook. Mesajele postate pe platforma Facebook sunt păstrate o perioadă mai lungă de timp şi pot genera un dialog mai consistent cu utilizatorii“. Desigur, dar nu numai atât. O reţea socială de tipul Facebook, MySpace, LinkedIn sau, la noi, Neogen, Netlog, Octo, este o adevărată bază de date nu doar cu contacte, ci şi cu obiceiuri de consum, preferinţe sau chiar vise şi speranţe a milioane de utilizatori. O adevărată mină de aur pentru marketing.
Publicitate de până la un milion de euro
Deşi Facebook a înregistrat o rată mare de creştere atât la nivel mondial, cât şi local, ajungând la 700.000 de utilizatori, în România, dintre toate reţelele de socializare îndreptate către mediul de afaceri, distracţie sau prietenie, Hi5 este cea mai populară, dacă luăm în calcul numărul de vizitatori unici pe care-i are: 2,5 milioane pe lună. „În 2009, am crescut pe piaţa din România cu mai mult de 25% în ceea ce priveşte numărul de utilizatori faţă de 2008. În România, doar Google, Yahoo! şi YouTube sunt mai populare decât Hi5“, spune pentru Capital Michael Trigg, vicepreşedintele companiei, responsabil cu activitatea de marketing.
Deşi este o reţea adresată aproape exclusiv adolescenţilor, spre deosebire de Facebook sau comunitatea de business LinkedIn, vizibilitatea mare pe care o oferă Hi5 a determinat companiile din al căror target fac parte persoanele tinere să îşi posteze reclame pe portalul aferent României. „Advertiserii de pe aceste site-uri realizează că în reţelele sociale se poate face un marketing foarte eficient cu preţuri foarte mici“, spune Călin Rotăruş, reprezentant al ARBO Media, regia de publicitate care vinde spaţii de reclamă pe Hi5.
„Reţeaua are un rate-card de 35 de lei CPM (cost per mia de afişări, n.red), dar puterea advertisingului constă în pachete speciale care conţin profile de brand. Eficienţa acestor pachete este dată nu numai de rata de click, ci şi de interacţiunea complexă pe care utilizatorii o au cu brandul respectiv, adoptarea unei interfeţe personalizate, implicarea widgeturilor, interacţiunea cu brandul prin mesaje şi poze“, explică Rotăruş. Potrivit acestuia, reclama pe un astfel de site poate fi o promovare foarte bună pentru evenimentele offline, precum concerte, spectacole, întâlniri cu potenţiali clienţi. Unele estimări arată că, în 2008, piaţa advertisingului plasat în România pe aceste reţele era în jurul a 1,5 milioane de lei (peste 400.000 de euro). În 2009, vânzările de spaţiu publicitar pe aceste comunităţi a crescut, la unele site-uri valoarea dublându-se în comparaţie cu anul precedent, şi a ajuns până la circa 2,5 milioane de lei (aproape 600.000 de euro). Aşteptările sunt mari: 5 milioane de lei (1,1 milioane de euro), în acest an.
O altfel de comunicare
O altă companie care şi-a propus să comunice mai mult online este Tarom, care nu numai că şi-a făcut pagină pe Facebook, ci a intrat şi pe Twitter. „Suntem la început de drum, dar vă pot spune cu siguranţă că, în anul 2010, strategia de comunicare a Tarom prevede axarea puternică pe comunicarea online“, spune Ruxandra Brutaru, directorul general al companiei. „Din punctul de vedere al campaniilor de marketing, reţelele de socializare asigură o mai bună popularizare a ofertelor noastre, dar şi un instrument prin care putem sonda reacţiile celor care ne urmăresc noutăţile, promoţiile etc.“, adaugă aceasta.
Tot în zona serviciilor, Facebook conectează pacienţii sau potenţialii pacienţi ai Centrului Medical Unirea. „Acolo poţi spune unui grup cu care te identifici, până la un punct, ce ai de oferit şi unde, într-un mod mai prietenos“, spune Alexandru Popescu, director comercial al Centrului Medical Unirea. „Genul acesta de promovare îţi asigură nu doar o vizibilitate în plus faţă de mijloacele clasice de promovare, ci şi posibilitatea de a obţine un feedback imediat“, adaugă acesta.
Companiile sunt deschise la noi modalităţi de comunicare, le testează, dar în acelaşi timp nu investesc bani, întrucât simpla promovare pe Facebook sau Twitter nu presupune un buget anume. „Deşi nu suntem de părere că întreaga piaţă se va muta pe online, trebuie să recunoaştem că toate mijloacele de comunicare pe care le avem la dispoziţie sunt concentrate în această zonă“, motivează Popescu. Nu toate companiile agreează însă comunicarea pe reţelele social media, fie din false motive de imagine, fie pentru că încă nu consideră important acest canal. Totuşi, o comunicare eficientă şi pe aceste canale presupune investiţii în consultanţi specializaţi sau agenţii de PR care şi-au dezvoltat competenţe în această zonă.
Cui îi e frică de social networking?
„În 2007, Microsoft a ales să lucreze cu grupul McCann. Acesta este anul în care compania a început să îşi dezvolte prezenţa pe reţelele sociale. McCann PR, prin intermediul echipei specializate în Tech PR, a fost divizia grupului care, alături de MRM Worldwide România, a conturat o strategie a prezenţei online şi, implicit, pe reţele sociale“, spune Veronica Nicolae, managing partner Snapshot, McCann PR Interactive and New Media Division.
Există un miraj al reţelelor sociale. Microsoft a plătit, în urmă cu doi ani, 240 de milioane de dolari pentru 1,6% din acţiunile Facebook, pe vremea când reţeaua respectivă se afla pe pierderi. Săptămâna trecută, gigantul Google a lansat un concurent pentru Facebook şi Twitter, Google Buzz, un serviciu de social networking integrat cu Gmail şi alte aplicaţii Google. La rândul său, Facebook se pregăteşte să devină furnizor de servicii de webmail, precum Yahoo! sau Gmail. Atracţia şi agitaţia stârnite în jurul social networkingului provine din baza de date a utilizatorilor, care ar putea fi exploatată pe viitor prin mesaje extrem de bine targetate. Sigur, această posibilitate stârneşte deja comentarii în ceea ce priveşte intimitatea dar, la urma urmei, şi în cutia poştală ne trezim cu pliante şi broşuri „spam“, deloc targetate.
„Cred că şi companiile româneşti au început să folosească din ce în ce mai mult reţelele sociale - din păcate, cu precădere cele străine, în special Facebook“, spune Costi Teleman, manager şi cofondator, împreună cu Călin Fusu, managerul Neogen, al reţelei autohtone Zumzi, un fel de Twitter dedicat shoppingului. „Comparativ cu activitatea de promovare de afară, încă ne mişcăm destul de modest. Însă eu sunt optimist, până la sfârşitul anului nu va mai fi ceva ieşit din comun să ai pagină pe Facebook sau chiar să faci o aplicaţie pe FB pentru businessul tău“, adaugă acesta. În mod cert, comunicarea şi marketingul social media devin o tendinţă generală. „Avem un puls real, cotidian, al utilizatorilor produselor şi serviciilor, aceasta este marea diferenţă dintre comunicarea clasică şi cea realizată prin intermediul reţelelor sociale“, conchide Veronica Nicolae de la McCann.
Până la sfârşitul anului, nu va mai fi ceva ieşit din comun să ai pagină pe Facebook sau chiar să faci o aplicaţie pe FB pentru businessul tău.
Costi Teleman, manager general, Zumzi
Advertiserii de pe aceste site-uri realizează că în reţelele sociale se poate face un marketing foarte eficient, cu preţuri foarte mici.
Călin Rotăruş, managing director, ARBO Interactive
600 de mii de euro din publicitate au atras reţelele sociale din România, anul trecut, potrivit estimărilor din piaţa de advertising. Anul acesta ar putea atrage circa un milion de euro
700 de mii de utilizatori a strâns, în România, cea mai populară reţea de socializare din lume, Facebook. La nivel mondial, reţeaua are circa 400 de milioane de utilizatori
Plusuri şi minusuri
Reţelele sociale sunt cel mai direct canal de promovare şi comunicare pentru departamentele de marketing şi asigură cel mai onest şi direct feedback în ceea ce priveşte modul de receptare a produselor şi serviciilor.
Promovarea prin intermediul reţelelor sociale asigură nu doar accesul la una dintre cele mai mari baze de date, ci poate oferi şi indicii importante privind obiceiurile de consum ale diverselor comunităţi de utilizatori.
Reţelele sociale au devenit destul de riscante pe măsură ce dezvoltatorii de viruşi şi malware au descoperit că aceste reţele pot deveni şi pentru ei o excelentă platformă de „marketing şi vânzări directe“
Multe companii restricţionează accesul angajaţilor la reţelele sociale, privindu-le nu ca pe un potenţial de marketing şi comunicare, ci ca pe o modalitate de a irosi resurse şi productivitate, prin faptul că angajaţii pierd vremea.
O bază de date nu doar cu contacte, ci chiar cu obiceiuri de consum, aspiraţii sau vise
Reţelele sociale pot deveni cel mai bun instrument de măsurare a impactului unor produse şi servicii
În mai puţin de o lună, peste 1.100 de membri s-au alăturat comunităţii virtuale a operatorului aerian Tarom. O promoţie postată la început de februarie a contribuit semnificativ la creşterea numărului de membri. Aceasta le-a făcut cu ochiul în special femeilor cu vârste cuprinse între 25 şi 34 de ani.
Preluat Capital.ro
Carrefour isi face banca
Retailerul francez Carrefour, prezent si pe piata romaneasca, va infiinta in acest an o institutie de credit care va desfasura activitati in Franta, Italia, Spania si Belgia, a anuntat, vineri, conducerea grupului, citata de AFP.
Carrefour are, deja, operatiuni, in domeniul serviciilor financiare.
"Intentionam sa profitam de noul statut bancar european si sa integram in 2010 toate serviciile noastre financiare intr-o singura banca", a declarat directorul financiar al Carrefour, Pierre Bouchut.
Grupul spera ca prin infiintarea unei instituti bancare sa reduca costurile, dar si sa isi extinda serviciile prin acordarea de credite ipotecare sau atragerea de depozite.
In prezent, Carrefour desfasoara operatiuni de servicii financiare in 15 tari, inclusiv prin carduri de credit, acordarea de imprumuturi sau asigurari.
Preluat ZF
Carrefour are, deja, operatiuni, in domeniul serviciilor financiare.
"Intentionam sa profitam de noul statut bancar european si sa integram in 2010 toate serviciile noastre financiare intr-o singura banca", a declarat directorul financiar al Carrefour, Pierre Bouchut.
Grupul spera ca prin infiintarea unei instituti bancare sa reduca costurile, dar si sa isi extinda serviciile prin acordarea de credite ipotecare sau atragerea de depozite.
In prezent, Carrefour desfasoara operatiuni de servicii financiare in 15 tari, inclusiv prin carduri de credit, acordarea de imprumuturi sau asigurari.
Preluat ZF
FMI a aprobat eliberarea a doua transe din acordul cu Romania, in valoare de 2,3 miliarde euro
Consiliul Director al FMI a aprobat, vineri, raportul de evaluare a acordului stand-by cu Romania si eliberarea transelor trei si patru, in valoare de aproximativ 2,3 miliarde euro, suma care va fi virata pana marti, informeaza Mediafax.
Board-ul FMI a votat in unanimitate raportul de evaluare si a acceptat acordarea unei derogari in ceea ce priveste nivelul arieratelor statului, criteriu care nu a fost indeplinit la finele anului trecut.
"In discutii s-a pus accentul, in partea de fiscalitatea, pe respectarea tintelor de cheltuieli, dar si pe necesitatea adoptarii unor masuri in ceea ce priveste colectarea, care trebuie imbunatatita. De asemenea, s-a insistat pe adoptarea in termenele stabilite si cu toate prevederile necesare a legii responsabilitatii fiscale si a legii pensiilor", a declarat reprezentantul Romaniei la FMI, Mihai Tanasescu.
Preluat ZF
Board-ul FMI a votat in unanimitate raportul de evaluare si a acceptat acordarea unei derogari in ceea ce priveste nivelul arieratelor statului, criteriu care nu a fost indeplinit la finele anului trecut.
"In discutii s-a pus accentul, in partea de fiscalitatea, pe respectarea tintelor de cheltuieli, dar si pe necesitatea adoptarii unor masuri in ceea ce priveste colectarea, care trebuie imbunatatita. De asemenea, s-a insistat pe adoptarea in termenele stabilite si cu toate prevederile necesare a legii responsabilitatii fiscale si a legii pensiilor", a declarat reprezentantul Romaniei la FMI, Mihai Tanasescu.
Preluat ZF
vineri, 19 februarie 2010
Topul celor mai valoroase branduri din lume
Walmart conduce în topul celor mai valoroase branduri din lume, potrivit clasamentului realizat de publicaţia britanică Brand Finance. Operatorul uneia dintre cele mai mari reţele de retail din SUA s-a menţinut astfel pe prima poziţie în top, ca şi în 2009, cu o valoare de 41,3 miliarde de dolari. În 2009, Walmart a avut o valoare de 40,6 miliarde de dolari.
Locul al doilea este ocupat de Google, care a urcat trei poziţii, comparativ cu anul trecut. Dacă în 2009 valoarea brandului era de 29,2 miliarde de dolari, anul acesta ajunge la 36,1 miliarde de dolari.
Coca-Cola a coborât de pe poziţia a doua pe locul trei. Valoarea sa a crescut însă de la 32,7miliarde de dolari, la 34,8 miliarde de dolari.
Următorul brand în topul Brand Finance revine companiei IBM, care a coborât, de asemenea, un loc. În 2009 valoarea sa era de 32,7 miliarde de dolari, anul acesta ajungând la 33,7 miliarde de dolari.
Topul continuă cu Microsoft, care de pe locul patru în 2009, a ajuns pe cinci în 2010. Valoarea a crecsut însă de la 30,8 miliarde de dolari, la 33,6 miliarde de dolari.
Topul "The BrandFinance Global 500" este încheiat de Franklin Templeton Investments, din SUA, cu o valoare de 1,9 miliarde de dolari, KOMATSU, din Japonia, cu 1,898 miliarde de dolari, şi LIBERTYGLOBAL, tot din Statele Unite, cu o valoare de 1,89 miliarde de dolari.
Preluat Capital.ro
Leul continua sa se deprecieze la cursul de referinta: 4,1357 lei/euro
Banca Nationala a Romaniei (BNR) a anuntat pentru vineri un curs de referinta de 4,1357 lei/euro, in crestere cu 0,70 de bani fata de cursul de referinta de joi.
Pe piata interbancara, moneda europeana a continuat sa isi mentina avansul fata de leu, in jurul orei 13:15 tranzactiile cu euro desfasurandu-se la un curs de 4,1306-4,1396 lei/euro.
Preluat ZF
Pe piata interbancara, moneda europeana a continuat sa isi mentina avansul fata de leu, in jurul orei 13:15 tranzactiile cu euro desfasurandu-se la un curs de 4,1306-4,1396 lei/euro.
Preluat ZF
Cardurile Raiffeisen Bank nu vor putea fi utilizate intre 22-28 februarie, pentru cateva ore
Cardurile emise de Raiffeisen Bank nu vor putea fi utilizate luni, 22 februarie, intre orele 04:00 - 06:00, si duminica, 28 februarie, intre orele 02:00 - 03:00, ca urmare a unor imbunatatiri pe care banca le va face la sistemele informatice, informeaza Mediafax.
Raiffeisen Bank are in prezent o retea de peste 1.000 ATM-uri, 8.000 EPOS-uri, 1,3 milioane carduri de debit si 330.000 carduri de credit.
Preluat ZF
Raiffeisen Bank are in prezent o retea de peste 1.000 ATM-uri, 8.000 EPOS-uri, 1,3 milioane carduri de debit si 330.000 carduri de credit.
Preluat ZF
Soc: Datoriile Marii Britanii ar putea fi mai mari decat cele ale Greciei
Finantele publice ale Marii Britanii ar putea incheia acest an intr-o stare mai grava decat cele ale Greciei, au atentionat economistii britanici citati de The Telegraph.
Conforma datelor oficiale, guvernul britanic a imprumutat luna trecuta 4,3 miliarde lire sterline, aceasta fiind pentru prima data din 1993 incoace cand finantele publice au trecut pe rosu in ianuarie, o luna care de obicei se incheie pe zero.
Economistii au declarat ca in acest an, datoriile guvernului s-ar putea ridica la 180miliarde lire sterline, reprezentand 12,8% dein PIB-ul Marii Britanii, mai mult decat deficitul de 12,7% inregisrat de Grecia.
Preluat ZF
Conforma datelor oficiale, guvernul britanic a imprumutat luna trecuta 4,3 miliarde lire sterline, aceasta fiind pentru prima data din 1993 incoace cand finantele publice au trecut pe rosu in ianuarie, o luna care de obicei se incheie pe zero.
Economistii au declarat ca in acest an, datoriile guvernului s-ar putea ridica la 180miliarde lire sterline, reprezentand 12,8% dein PIB-ul Marii Britanii, mai mult decat deficitul de 12,7% inregisrat de Grecia.
Preluat ZF
Euro’s Unity Bid Hits Fine Print in Greek Debt Drama
Feb. 19 (Bloomberg) -- The crisis stalking the euro economy began with a footnote.
When the European Union predicted in 1997 that Italy’s budget deficit would exceed the threshold to qualify for the single currency, it buried in the fine print the observation that with “additional measures” the Italians could pass.
They did, thanks to a one-time tax and a yen-denominated swap. It was an early example of the balance-sheet fiddling deployed since then by countries eager to share the benefits of a $13-trillion market and lower borrowing costs, yet unwilling to cede control over their budgets, wages and welfare systems.
Now Greece, by setting a standard for fiscal creativity, has exposed the flaws in Europe’s hybrid of monetary union and fiscal indiscipline. The crisis risks extending the euro’s 6 percent slide against the dollar this year, its expansion into eastern Europe and its prospects to challenge the dollar as an international reserve currency.
Greece’s fiscal tragedy “reveals a lot of things that people didn’t want to look at, such as the lack of economic governance of the euro zone,” said Pervenche Beres, a French member of the European Parliament who is sponsoring a resolution calling for tougher financial regulation. “If Greece falls apart, everything would fall apart. Nobody should allow this.”
Harvard University’s Martin Feldstein was among economists who have cautioned since the currency debuted in 1999 that divergent economies couldn’t fit under a single roof. The union was led by a Germany that consented to give up its deutsche mark as long as the rest of Europe embraced the German aversion to debt that took hold after two world wars.
Making and Exporting
Instead, each country went its own way: Germany, paced by such manufacturers as Volkswagen AG and Siemens AG, parlayed caps on labor costs and the elimination of exchange-rate risks into economic ascendance. Wolfsburg-based Volkswagen’s European sales rose 16 percent from 2006 to 2008 while domestic sales shrank 3 percent. Siemens, based in Munich, boosted the European share of its revenue to 41 percent in 2009 from 32 percent five years earlier.
German unit labor costs fell from 2004 through 2006 and rose only 2.2 percent in 2008, the year of the latest Eurostat figures. Labor costs jumped 4.3 percent that year in Spain, 3.9 percent in Greece and 3.4 percent in Portugal.
The outcome was a skewed European economic map, with imbalances such as Spain’s current-account deficit of 9.6 percent in 2008 set against Luxembourg’s surplus of 5.5 percent. The intra-European mismatch resembles the divergences that sent the Italian lira plunging 40 percent against the mark between 1992 and 1995.
Lehman Bust
Greece, Spain and Portugal, buoyed by European Central Bank interest rates that never rose above 4.75 percent, rode a debt- fueled housing boom that went bust after Lehman Brothers Holdings Inc.’s collapse unleashed a global financial crisis.
The shelter the euro provided Greece began to weaken. The government in Athens paid as little as 8 basis points, or 0.08 percentage point, more than Germany to borrow on Feb. 18, 2005. The gap reached 396 basis points last month and currently stands at 334.
While the euro’s newness puts it at a heightened risk for shifting investor sentiment, doomsday scenarios of breakup are unfounded, said Simon Ballard, a credit strategist at Royal Bank of Canada in London.
“Joining the euro is like frying an egg: once it’s fried you can’t put it back in the shell,” Ballard said.
Nine-Month Low
Investors pushed the euro down to a nine-month low of $1.35 on Feb. 12 as the Greek crisis unfolded. The currency remains above its inaugural level of $1.17 and is still overvalued by 16 percent against the dollar, according to a Bloomberg index of purchasing power parities.
The $1.35 low was breached today as the dollar rose to $1.3466 per euro after the Federal Reserve yesterday raised the discount rate charged to banks for direct loans for the first time in more than three years.
Signs that Greece was an uneasy fit in the monetary union first emerged in 2004 when the government of Costas Karamanlis disclosed that its socialist predecessor had cheated on its euro-entry exam in 2000. It published phony data claiming the deficit was less than 1 percent of gross domestic product.
EU reaction to news that Greece’s budget had never gotten below the 3 percent ceiling showed how much power remains in national capitals. Greece went unpunished except for being told by the EU to tighten up its bookkeeping. At the same time, proposals to strengthen Eurostat, the bloc’s statistics watchdog, foundered on national opposition.
Stability Pact
Germany and France helped ease the rules when they forced through the relaxation of the anti-debt “stability pact” in 2005 after three years of deficits above the threshold.
Now, the question of who’s in charge looms larger than ever. After a decade of haggling, the EU appointed Herman Van Rompuy of Belgium as its first full-time president last year and enacted a new decision-making framework.
Van Rompuy’s powers are of persuasion only. He has a staff of 12, no sway over the EU’s 123 billion-euro ($165-billion) budget, and no vote on policy decisions, not even in case of a tie. Tensions over who calls the shots -- all 27 leaders, or just the 16 using the euro currency? -- further blur his role.
National governments continue to hold the purse strings. When Chancellor Angela Merkel went to Brussels last week to negotiate over a possible bailout for Greece, she was hemmed in by German high-court rulings that bar a further transfer of power to the EU and by a domestic political uproar over helping a country that won’t help itself.
No Taxpayer Money
“Not a single euro” of German taxpayer money should go to Greece, Horst Seehofer, head of the Bavarian affiliate of Merkel’s Christian Democrats, told a political rally in the southern city of Passau on Feb. 17.
Added to German outrage was the disclosure that New York- based Goldman Sachs Group Inc., Wall Street’s most-profitable securities firm, helped Greece raise $1 billion of off-balance- sheet funding in 2002 through a currency swap that may have masked the deficit’s size.
What resulted, at last week’s Greece-dominated summit in Brussels, was an EU pledge for “determined and coordinated action if needed” to prevent a sovereign debt disaster from destabilizing the economy, coupled with silence on what it would do.
As striking workers protested budget cuts in Athens, the EU declaration failed to shore up confidence in Prime Minister George Papandreou’s plan to shave the deficit by 4 percentage points in 2010 from an estimated 12.7 percent last year.
Aid to Greece?
Still, it would be a mistake to underestimate the EU’s resolve to aid Greece and prevent the fiscal rot from spreading, said Andrew Bosomworth, Munich-based head of portfolio management at Pacific Investment Management Co., which oversees the world’s largest mutual fund from Newport Beach, California.
“The very strong words that came out of the European community last week are not words that I would bet against,” Bosomworth said in a Feb. 15 Bloomberg Television interview. “I don’t think the European Union is going to risk a repeat of Lehman within the monetary union.” He declined to say how Pimco was investing.
The Brussels communiqué, negotiated by a group led by Merkel and Van Rompuy, also sharpened the dividing line between the euro bloc and the rest of the EU. The leader of the largest EU country using its own currency, U.K. Prime Minister Gordon Brown, wasn’t in the room.
Ins and Outs
“The biggest single cleavage in the EU will increasingly be between those that belong to the euro and those that don’t,” said Peter Ludlow, a historian and author of “The Making of the New Europe.”
That leaves the euro’s further expansion to eastern Europe -- after the EU took in ex-communist countries in 2004 -- a potential casualty of the Greek fallout. Already in 2006, Lithuania felt the collateral damage: it was barred from the euro because of 3.5 percent inflation, the first euro aspirant to be vetoed.
The next test comes with Estonia in April or May. Once a showcase economy with growth peaking at 10 percent in 2006, the EU’s second-highest rate that year, the Baltic nation’s GDP plunged an estimated 13.7 percent in 2009. Its bid to join the euro next year hinges on persuading the EU that the deficit won’t head back up after dipping to an estimated 2.6 percent last year.
“It will be more difficult for the potential new members to join,” said Esther Law, emerging-markets strategist at Societe Generale SA in London. “I expect them to be more strict with all the criteria and also to be more strict with the statistics.”
Preluat Bloomberg.com
When the European Union predicted in 1997 that Italy’s budget deficit would exceed the threshold to qualify for the single currency, it buried in the fine print the observation that with “additional measures” the Italians could pass.
They did, thanks to a one-time tax and a yen-denominated swap. It was an early example of the balance-sheet fiddling deployed since then by countries eager to share the benefits of a $13-trillion market and lower borrowing costs, yet unwilling to cede control over their budgets, wages and welfare systems.
Now Greece, by setting a standard for fiscal creativity, has exposed the flaws in Europe’s hybrid of monetary union and fiscal indiscipline. The crisis risks extending the euro’s 6 percent slide against the dollar this year, its expansion into eastern Europe and its prospects to challenge the dollar as an international reserve currency.
Greece’s fiscal tragedy “reveals a lot of things that people didn’t want to look at, such as the lack of economic governance of the euro zone,” said Pervenche Beres, a French member of the European Parliament who is sponsoring a resolution calling for tougher financial regulation. “If Greece falls apart, everything would fall apart. Nobody should allow this.”
Harvard University’s Martin Feldstein was among economists who have cautioned since the currency debuted in 1999 that divergent economies couldn’t fit under a single roof. The union was led by a Germany that consented to give up its deutsche mark as long as the rest of Europe embraced the German aversion to debt that took hold after two world wars.
Making and Exporting
Instead, each country went its own way: Germany, paced by such manufacturers as Volkswagen AG and Siemens AG, parlayed caps on labor costs and the elimination of exchange-rate risks into economic ascendance. Wolfsburg-based Volkswagen’s European sales rose 16 percent from 2006 to 2008 while domestic sales shrank 3 percent. Siemens, based in Munich, boosted the European share of its revenue to 41 percent in 2009 from 32 percent five years earlier.
German unit labor costs fell from 2004 through 2006 and rose only 2.2 percent in 2008, the year of the latest Eurostat figures. Labor costs jumped 4.3 percent that year in Spain, 3.9 percent in Greece and 3.4 percent in Portugal.
The outcome was a skewed European economic map, with imbalances such as Spain’s current-account deficit of 9.6 percent in 2008 set against Luxembourg’s surplus of 5.5 percent. The intra-European mismatch resembles the divergences that sent the Italian lira plunging 40 percent against the mark between 1992 and 1995.
Lehman Bust
Greece, Spain and Portugal, buoyed by European Central Bank interest rates that never rose above 4.75 percent, rode a debt- fueled housing boom that went bust after Lehman Brothers Holdings Inc.’s collapse unleashed a global financial crisis.
The shelter the euro provided Greece began to weaken. The government in Athens paid as little as 8 basis points, or 0.08 percentage point, more than Germany to borrow on Feb. 18, 2005. The gap reached 396 basis points last month and currently stands at 334.
While the euro’s newness puts it at a heightened risk for shifting investor sentiment, doomsday scenarios of breakup are unfounded, said Simon Ballard, a credit strategist at Royal Bank of Canada in London.
“Joining the euro is like frying an egg: once it’s fried you can’t put it back in the shell,” Ballard said.
Nine-Month Low
Investors pushed the euro down to a nine-month low of $1.35 on Feb. 12 as the Greek crisis unfolded. The currency remains above its inaugural level of $1.17 and is still overvalued by 16 percent against the dollar, according to a Bloomberg index of purchasing power parities.
The $1.35 low was breached today as the dollar rose to $1.3466 per euro after the Federal Reserve yesterday raised the discount rate charged to banks for direct loans for the first time in more than three years.
Signs that Greece was an uneasy fit in the monetary union first emerged in 2004 when the government of Costas Karamanlis disclosed that its socialist predecessor had cheated on its euro-entry exam in 2000. It published phony data claiming the deficit was less than 1 percent of gross domestic product.
EU reaction to news that Greece’s budget had never gotten below the 3 percent ceiling showed how much power remains in national capitals. Greece went unpunished except for being told by the EU to tighten up its bookkeeping. At the same time, proposals to strengthen Eurostat, the bloc’s statistics watchdog, foundered on national opposition.
Stability Pact
Germany and France helped ease the rules when they forced through the relaxation of the anti-debt “stability pact” in 2005 after three years of deficits above the threshold.
Now, the question of who’s in charge looms larger than ever. After a decade of haggling, the EU appointed Herman Van Rompuy of Belgium as its first full-time president last year and enacted a new decision-making framework.
Van Rompuy’s powers are of persuasion only. He has a staff of 12, no sway over the EU’s 123 billion-euro ($165-billion) budget, and no vote on policy decisions, not even in case of a tie. Tensions over who calls the shots -- all 27 leaders, or just the 16 using the euro currency? -- further blur his role.
National governments continue to hold the purse strings. When Chancellor Angela Merkel went to Brussels last week to negotiate over a possible bailout for Greece, she was hemmed in by German high-court rulings that bar a further transfer of power to the EU and by a domestic political uproar over helping a country that won’t help itself.
No Taxpayer Money
“Not a single euro” of German taxpayer money should go to Greece, Horst Seehofer, head of the Bavarian affiliate of Merkel’s Christian Democrats, told a political rally in the southern city of Passau on Feb. 17.
Added to German outrage was the disclosure that New York- based Goldman Sachs Group Inc., Wall Street’s most-profitable securities firm, helped Greece raise $1 billion of off-balance- sheet funding in 2002 through a currency swap that may have masked the deficit’s size.
What resulted, at last week’s Greece-dominated summit in Brussels, was an EU pledge for “determined and coordinated action if needed” to prevent a sovereign debt disaster from destabilizing the economy, coupled with silence on what it would do.
As striking workers protested budget cuts in Athens, the EU declaration failed to shore up confidence in Prime Minister George Papandreou’s plan to shave the deficit by 4 percentage points in 2010 from an estimated 12.7 percent last year.
Aid to Greece?
Still, it would be a mistake to underestimate the EU’s resolve to aid Greece and prevent the fiscal rot from spreading, said Andrew Bosomworth, Munich-based head of portfolio management at Pacific Investment Management Co., which oversees the world’s largest mutual fund from Newport Beach, California.
“The very strong words that came out of the European community last week are not words that I would bet against,” Bosomworth said in a Feb. 15 Bloomberg Television interview. “I don’t think the European Union is going to risk a repeat of Lehman within the monetary union.” He declined to say how Pimco was investing.
The Brussels communiqué, negotiated by a group led by Merkel and Van Rompuy, also sharpened the dividing line between the euro bloc and the rest of the EU. The leader of the largest EU country using its own currency, U.K. Prime Minister Gordon Brown, wasn’t in the room.
Ins and Outs
“The biggest single cleavage in the EU will increasingly be between those that belong to the euro and those that don’t,” said Peter Ludlow, a historian and author of “The Making of the New Europe.”
That leaves the euro’s further expansion to eastern Europe -- after the EU took in ex-communist countries in 2004 -- a potential casualty of the Greek fallout. Already in 2006, Lithuania felt the collateral damage: it was barred from the euro because of 3.5 percent inflation, the first euro aspirant to be vetoed.
The next test comes with Estonia in April or May. Once a showcase economy with growth peaking at 10 percent in 2006, the EU’s second-highest rate that year, the Baltic nation’s GDP plunged an estimated 13.7 percent in 2009. Its bid to join the euro next year hinges on persuading the EU that the deficit won’t head back up after dipping to an estimated 2.6 percent last year.
“It will be more difficult for the potential new members to join,” said Esther Law, emerging-markets strategist at Societe Generale SA in London. “I expect them to be more strict with all the criteria and also to be more strict with the statistics.”
Preluat Bloomberg.com
Ce bănci mai dau credite astăzi
Băncile care înregistrau creşteri ale activelor de trei cifre înainte de criză au lăsat-o mai uşor cu creditarea şi preferă să trăiască mai mult din operaţiuni pe pieţele financiare.
Impulsurile repetate date de Banca Naţională în sensul revigorării creditului încep să aibă efecte şi în piaţă. Nu toate băncile par dispuse însă, cel puţin deocamdată, să revină la activitatea de bază, adică împrumuturile acordate companiilor şi persoanelor fizice, după cum remarca şi guvernatorul Mugur Isărescu. Mulţi bancheri preferă să „trăiască“ din tranzacţionarea de titluri de stat sau din alte operaţiuni pe pieţele financiare.
Băncile care au avut creşteri explozive înainte de criză sunt cele mai puţin dispuse să finanţeze mediul privat astăzi, lucru uşor sesizabil şi din dinamica dobânzilor. „Vrem să menţinem supraunitar raportul dintre depozite şi credite“, a explicat la o întâlnire pe teme economice Mihai Bogza, preşedintele Bancpost, una dintre băncile care au înregistrat creşteri importante în perioada 2006-2008. Că grecii nu sunt încă pregătiţi să reaprindă motorul creditării lasă de înţeles şi directorul general adjunct al grupului elen EFG Eurobank, Theodore Karakassis. „Strategia noastră este să continuăm activitatea în România, să încercăm să dăm credite, dar să găsim clienţi buni. Nu trebuie să dăm bani tuturor celor care cer, ci doar celor care îi folosesc cu responsabilitate, pentru că trebuie să fim atenţi în această perioadă“, spune reprezentantul acţionarului majoritar al Bancpost.
Un alt exemplu este Volksbank, instituţie de credit care doar în doi ani a ajuns de la nivelul de bancă foarte mică pe locul trei în topul după active al băncilor locale. Din 2009, banca nu doar că a renunţat la mai multe produse, printre care creditul în franci elveţieni, dar a redus aproape la zero activitatea de creditare, concentrându-se cu precădere asupra vânzării locuinţelor recuperate de la clienţii rău-platnici.
Băncile mari dau tonul
Semnalul ieşirii din îngheţul financiar par să îl dea tot băncile de dimensiuni mari. În această categorie putem include BCR, care a redus treptat dobânzile la toate produsele pe care le oferă, BRD care a tăiat şi ea din dobânzi şi care este foarte activă în programul Prima Casă, Banca Transilvania, care a luat mai multe credite BERD pentru a finanţa IMM-urile şi care a acordat şi un număr important de împrumuturi pentru afaceri mici cu garanţia statului, dar şi Unicredit care, chiar dacă a reînviat un produs de tipul „credit doar cu buletinul“ dă semne că ar dori să reia creditarea. „Trebuie să stimulăm cât mai mult posibil reluarea creşterii economice prin reorganizarea creditelor şi scăderea dobânzilor. BCR este pregătită să finanţeze în continuare proiectele bune de afaceri dezvoltate de clienţi“, anunţă vicepreşedintele BCR, Wolfgang Schoiswohl.
Statul se retrage
Un alt semnal vine din partea statului care se împrumută sume din ce în ce mai mici de la băncile locale şi, în plus, aşteaptă o nouă tranşă de la FMI în luna martie. Totuşi, băncile continuă să ofere la fiecare licitaţie sume de câteva ori mai mari decât cere statul. Aceste licitaţii sunt, de altfel, printre puţinele zone unde mai pot fi văzute bănci ca RBS, MKB Romexterra sau Carpatica.
Procesul de creditare se va relua treptat şi nu va fi generalizat. Deja se vede o departajare între bănci.
Preluat Capital
Impulsurile repetate date de Banca Naţională în sensul revigorării creditului încep să aibă efecte şi în piaţă. Nu toate băncile par dispuse însă, cel puţin deocamdată, să revină la activitatea de bază, adică împrumuturile acordate companiilor şi persoanelor fizice, după cum remarca şi guvernatorul Mugur Isărescu. Mulţi bancheri preferă să „trăiască“ din tranzacţionarea de titluri de stat sau din alte operaţiuni pe pieţele financiare.
Băncile care au avut creşteri explozive înainte de criză sunt cele mai puţin dispuse să finanţeze mediul privat astăzi, lucru uşor sesizabil şi din dinamica dobânzilor. „Vrem să menţinem supraunitar raportul dintre depozite şi credite“, a explicat la o întâlnire pe teme economice Mihai Bogza, preşedintele Bancpost, una dintre băncile care au înregistrat creşteri importante în perioada 2006-2008. Că grecii nu sunt încă pregătiţi să reaprindă motorul creditării lasă de înţeles şi directorul general adjunct al grupului elen EFG Eurobank, Theodore Karakassis. „Strategia noastră este să continuăm activitatea în România, să încercăm să dăm credite, dar să găsim clienţi buni. Nu trebuie să dăm bani tuturor celor care cer, ci doar celor care îi folosesc cu responsabilitate, pentru că trebuie să fim atenţi în această perioadă“, spune reprezentantul acţionarului majoritar al Bancpost.
Un alt exemplu este Volksbank, instituţie de credit care doar în doi ani a ajuns de la nivelul de bancă foarte mică pe locul trei în topul după active al băncilor locale. Din 2009, banca nu doar că a renunţat la mai multe produse, printre care creditul în franci elveţieni, dar a redus aproape la zero activitatea de creditare, concentrându-se cu precădere asupra vânzării locuinţelor recuperate de la clienţii rău-platnici.
Băncile mari dau tonul
Semnalul ieşirii din îngheţul financiar par să îl dea tot băncile de dimensiuni mari. În această categorie putem include BCR, care a redus treptat dobânzile la toate produsele pe care le oferă, BRD care a tăiat şi ea din dobânzi şi care este foarte activă în programul Prima Casă, Banca Transilvania, care a luat mai multe credite BERD pentru a finanţa IMM-urile şi care a acordat şi un număr important de împrumuturi pentru afaceri mici cu garanţia statului, dar şi Unicredit care, chiar dacă a reînviat un produs de tipul „credit doar cu buletinul“ dă semne că ar dori să reia creditarea. „Trebuie să stimulăm cât mai mult posibil reluarea creşterii economice prin reorganizarea creditelor şi scăderea dobânzilor. BCR este pregătită să finanţeze în continuare proiectele bune de afaceri dezvoltate de clienţi“, anunţă vicepreşedintele BCR, Wolfgang Schoiswohl.
Statul se retrage
Un alt semnal vine din partea statului care se împrumută sume din ce în ce mai mici de la băncile locale şi, în plus, aşteaptă o nouă tranşă de la FMI în luna martie. Totuşi, băncile continuă să ofere la fiecare licitaţie sume de câteva ori mai mari decât cere statul. Aceste licitaţii sunt, de altfel, printre puţinele zone unde mai pot fi văzute bănci ca RBS, MKB Romexterra sau Carpatica.
Procesul de creditare se va relua treptat şi nu va fi generalizat. Deja se vede o departajare între bănci.
Preluat Capital
Negritoiu, ING: 2010 arata mai bine, avem bani si vrem sa dam credite
Grupul financiar ING spune ca anul 2010 va aduce mult asteptata revenire a economiei romanesti dupa o cadere dramatica de mai bine de un an, care a zdruncinat multe modele de afaceri, si vrea sa profite de imbunatatirea situatiei pentru a-si majora volumul creditelor acordate cu 10%-15%, dupa ce anul trecut a batut pasul pe loc.
"Inceputul de an arata destul de bine, noi suntem pe plus. Credem ca am facut suficiente provizioane anul trecut, speram sa nu mai apara surprize acum", a spus ieri Misu Negritoiu, directorul general al operatiunilor locale ale grupului financiar olandez ING.
El anticipeaza ca economia va creste cu 2% anul acesta (fata de o prognoza oficiala de 1,3%), sustinuta de revenirea productiei industriale si a exporturilor, astfel ca si cererea companiilor pentru finantari va reveni. Anul trecut, portofoliul de credite al ING a coborat cu 3%, pana la 7,2 miliarde de lei (1,7 mld. euro), din cauza reducerii finantarilor pe zona corporate. "Prima parte a anului trecut a fost horror", a spus Negritoiu referindu-se la vanzarile de credite.
Bancherii stau acum pe miliarde de lei, pe care ii plaseaza insa in titluri de stat si pe piata monetara, in conditiile in care spun ca nu vad suficienti clienti care sa doreasca si sa se califice pentru credite. Spre exemplu, in ianuarie bancile au plasat, in medie, peste 2,7 miliarde de lei (echivalentul a 650 mil. euro) in depozite la BNR in fiecare zi, pentru ca nu aveau ce sa faca cu banii.
ING a raportat pentru 2009 venituri operationale record - 695 mil. lei, dar un profit brut de
84 mil. lei (20 mil. euro), in scadere cu 20%din cauza provizioanelor. Depozitele atrase de la clientela sunt mai mari decat creditele, cu un total de
8,5 mld. lei (2 mld. euro), diferenta de bani fiind plasata pe piata interbancara. "Vom aloca mai multe resurse pentru creditare anul acesta", spune seful bancii. ING are ca tinta sa depaseasca un milion de clienti persoane fizice si vrea sa ofere consultanta in managementul financiar pentru companiile medii.
Negritoiu considera totodata ca dobanzile la credite vor scadea pe masura ce tot mai multe banci vor relua creditarea.
Preluat ZF
"Inceputul de an arata destul de bine, noi suntem pe plus. Credem ca am facut suficiente provizioane anul trecut, speram sa nu mai apara surprize acum", a spus ieri Misu Negritoiu, directorul general al operatiunilor locale ale grupului financiar olandez ING.
El anticipeaza ca economia va creste cu 2% anul acesta (fata de o prognoza oficiala de 1,3%), sustinuta de revenirea productiei industriale si a exporturilor, astfel ca si cererea companiilor pentru finantari va reveni. Anul trecut, portofoliul de credite al ING a coborat cu 3%, pana la 7,2 miliarde de lei (1,7 mld. euro), din cauza reducerii finantarilor pe zona corporate. "Prima parte a anului trecut a fost horror", a spus Negritoiu referindu-se la vanzarile de credite.
Bancherii stau acum pe miliarde de lei, pe care ii plaseaza insa in titluri de stat si pe piata monetara, in conditiile in care spun ca nu vad suficienti clienti care sa doreasca si sa se califice pentru credite. Spre exemplu, in ianuarie bancile au plasat, in medie, peste 2,7 miliarde de lei (echivalentul a 650 mil. euro) in depozite la BNR in fiecare zi, pentru ca nu aveau ce sa faca cu banii.
ING a raportat pentru 2009 venituri operationale record - 695 mil. lei, dar un profit brut de
84 mil. lei (20 mil. euro), in scadere cu 20%din cauza provizioanelor. Depozitele atrase de la clientela sunt mai mari decat creditele, cu un total de
8,5 mld. lei (2 mld. euro), diferenta de bani fiind plasata pe piata interbancara. "Vom aloca mai multe resurse pentru creditare anul acesta", spune seful bancii. ING are ca tinta sa depaseasca un milion de clienti persoane fizice si vrea sa ofere consultanta in managementul financiar pentru companiile medii.
Negritoiu considera totodata ca dobanzile la credite vor scadea pe masura ce tot mai multe banci vor relua creditarea.
Preluat ZF
joi, 18 februarie 2010
Cancelarul german Angela Merkel ataca bancile: "va iesi cu scandal" daca se dovedeste ca bancile au ajutat Grecia sa umble la statistici
Cancelarul german Angela Merkel a declarat ca va iesi cu "scandal" daca se va dovedi ca bancile au ajutat Grecia sa "umble" la statistici, fapt ce a dus la criza financiara cu care aceasta tara se confrunta in acest moment, informeaza EU Business.
In timpul unei conferinte, Merkel a spus: "Este un scandal daca se va dovedi ca bancile care ne-au adus pe marginea prapastiei sunt complice si la falsificarea statisticilor in Grecia".
Conform stirilor din presa, bancile de pe Wall Street au gasit cai prin care sa permita Greciei sa-si ascunda datoriile in crestere, permitandu-i sa scape controlului UE.
O astfel de cale a fost gasita de Goldman Sachs, permitand autoritatilor elene sa ascunda datorii de miliarde de euro controlului Bruxelles-ului.
Preluat ZF
In timpul unei conferinte, Merkel a spus: "Este un scandal daca se va dovedi ca bancile care ne-au adus pe marginea prapastiei sunt complice si la falsificarea statisticilor in Grecia".
Conform stirilor din presa, bancile de pe Wall Street au gasit cai prin care sa permita Greciei sa-si ascunda datoriile in crestere, permitandu-i sa scape controlului UE.
O astfel de cale a fost gasita de Goldman Sachs, permitand autoritatilor elene sa ascunda datorii de miliarde de euro controlului Bruxelles-ului.
Preluat ZF
Dupa doi ani de inghet, bancile se asteapta la relaxarea conditiilor pentru creditele ipotecare
Bancile se asteapta, pentru prima data dupa doi ani, la o usoara relaxare a standardelor de creditare pentru creditele ipotecare, intr-o piata imobiliara in care preturile locuintelor vor continua sa scada, dar cu o intensitate mai scazuta, potrivit unui sondaj BNR citat de Mediafax Business.
BNR precizeaza in sondaj, realizat in randul primelor 10 banci dupa cota de piata aferenta creditarii companiilor si populatiei, ca cererea de credite ipotecare s-a mentinut in ultimele trei luni ale anului trecut aproximativ la acelasi nivel din trimestrul anterior.
"Situatia economica incerta si evolutia pietei imobiliare alimenteaza caracterul preventiv al populatiei. Pentru primul trimestru din acest an, asteptarile bancilor raman in teritoriul pozitiv, dar se situeaza pe o panta descrescatoare", se arata in raportul BNR.
BNR noteaza ca, in timp ce procentul net al bancilor care au considerat necesara inasprirea normelor de creditare la creditele de consum a ramas ridicat (45%), in cazul creditelor destinate achizitiei de locuinte si terenuri, aportul de restrictivitate a fost scazut la nivelul sectorului bancar (sub 10%). Mai multe despre rezultatele sondajului BNR cititi pe www.mediafax.biz.
Preluat ZF
BNR precizeaza in sondaj, realizat in randul primelor 10 banci dupa cota de piata aferenta creditarii companiilor si populatiei, ca cererea de credite ipotecare s-a mentinut in ultimele trei luni ale anului trecut aproximativ la acelasi nivel din trimestrul anterior.
"Situatia economica incerta si evolutia pietei imobiliare alimenteaza caracterul preventiv al populatiei. Pentru primul trimestru din acest an, asteptarile bancilor raman in teritoriul pozitiv, dar se situeaza pe o panta descrescatoare", se arata in raportul BNR.
BNR noteaza ca, in timp ce procentul net al bancilor care au considerat necesara inasprirea normelor de creditare la creditele de consum a ramas ridicat (45%), in cazul creditelor destinate achizitiei de locuinte si terenuri, aportul de restrictivitate a fost scazut la nivelul sectorului bancar (sub 10%). Mai multe despre rezultatele sondajului BNR cititi pe www.mediafax.biz.
Preluat ZF
Leul continua sa piarda teren in fata euro: Cursul BNR urca la 4,1287 lei/euro
Moneda nationala a continuat sa scada fata de euro joi, BNR afisand la ora 13:00 o cotatie de 4,1287 lei/euro, in crestere cu 0,91 bani fata de nivelul de miercuri, aceasta fiind cea mai ridicata referinta din ultimele sapte sedinte.
Preluat ZF
Preluat ZF
Comisionul de rambursare anticipata, desfiintat din iunie
Bancile vor modifica pana in septembrie aproape toate contractele de credit pentru a le adapta la noile reglementari UE si nu vor mai putea incasa comisioane la rambursarile anticipate pentru imprumuturile cu dobanda variabila, iar la cele cu dobanda fixa comisioanele sunt limitate la 1%.
Potrivit Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor (ANPC), aceste lucruri devin obligatorii pentru toate statele membre incepand cu 11 iunie.
Totusi, proiectul nu prevede in mod clar daca noile masuri se vor aplica si la creditele deja acordate.
"Dorinta noastra este de a asigura o protectie cat mai inalta pentru consumator, adica masurile sa se aplice si pentru creditele in derulare.
Totusi, trebuie sa tinem cont si de ce se intampla in piata reala, iar in acest sens asteptam pozitia Asociatiei Romane a Bancilor (ARB)", a declarat Mihail Meiu, director in cadrul ANPC, citat de Romania Libera.
Proiectul de ordonanta de urgenta se aplica tuturor contractelor de credit, inclusiv creditelor ipotecare si imobiliare, indiferent de valoarea totala a creditului, precum si contractelor de leasing, care vor prelua majoritatea conditiilor impuse in prezent de legislatia romaneasca in cazul creditelor de consum.
Preluat Bloombiz.ro
Potrivit Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor (ANPC), aceste lucruri devin obligatorii pentru toate statele membre incepand cu 11 iunie.
Totusi, proiectul nu prevede in mod clar daca noile masuri se vor aplica si la creditele deja acordate.
"Dorinta noastra este de a asigura o protectie cat mai inalta pentru consumator, adica masurile sa se aplice si pentru creditele in derulare.
Totusi, trebuie sa tinem cont si de ce se intampla in piata reala, iar in acest sens asteptam pozitia Asociatiei Romane a Bancilor (ARB)", a declarat Mihail Meiu, director in cadrul ANPC, citat de Romania Libera.
Proiectul de ordonanta de urgenta se aplica tuturor contractelor de credit, inclusiv creditelor ipotecare si imobiliare, indiferent de valoarea totala a creditului, precum si contractelor de leasing, care vor prelua majoritatea conditiilor impuse in prezent de legislatia romaneasca in cazul creditelor de consum.
Preluat Bloombiz.ro
Europa de Est ar putea găzdui un depozit comun pentru reziduurile nucleare din UE
Pe fondul revirimentului energiei nucleare, statele membre UE poartă discuţii privind crearea unui depozit subteran în estul Europei pentru reziduurile nucleare, scrie The Times.
În prezent se poartă negocieri între opt state – Olanda, Italia, Polonia, România, Slovacia, Lituania, Slovenia şi Bulgaria – privind transportul şi depozitarea deşeurilor radioactive. Cele opt ţări vor avea o nouă întâlnire în luna mai, iar proiectul ar putea primi undă verde din partea Comisiei Europene mai târziu în cursul acestui an.
‘Programul nuclear al Olandei este de mică amploare, iar costurile construirii unui depozit subteran sunt foarte mari.
Noi avem un singur reactor nuclear în Olanda, deci ar fi avantaje mari ale unei soluţii comune’, a declarat Ewoud Verhoef, director adjunct al agenţiei Covra, responsabilă de depozitarea deşeurilor nucleare din Olanda.
În Slovenia este deja în construcţie în depozit pentru deşeurile de nivel slab la Vrbina, în estul ţării. În luna iulie a anului trecut, comunitatea locală a acceptat construirea acestui depozit în schimbul unei compensaţii anuale de 5 milioane euro.
Până în prezent, doar puţine state din lume au construit un depozit permanent pentru stocarea reziduurilor nucleare. Restul ţărilor ţin deşeurile în facilităţi temporare de stocare. Aşa este şi cazul centralei nucleare de la Seollafield, din Marea Britanie, unde circa 5.000 de canistre de jumătate de tonă cu deşeuri nucleare vitrificate sunt depozitate în containere de oţel şi beton, însă unele dintre aceste deşeuri rămân puternic radioactive o perioadă de până la 100.000 ani.
Olanda are doar 30 de metri cubi de deşeuri nucleare cu radioactivitate mare, faţă de aproape 1.900 metri cubi ai Marii Britanii şi tot aproximativ aceeaşi cantitate în Franţa. Aceste două ţări vor să îşi construiască propriile depozite subterane, chiar dacă costurile vor fi de ordinul miliardelor de euro, deoarece ele – ca şi Germania – se opun exportării permanente a deşeurilor nucleare.
Pentru o ţară precum Olanda, însă, nu se justifică construirea unui astfel de depozit pe termen lung, în condiţiile în care costurile s-ar ridica la aproximativ 2 miliarde euro. Şi alte state mai mici cu doar unul sau două reactoare nucleare fiecare – precum Slovacia, Lituania sau Slovenia – se confruntă cu aceeaşi problemă şi ar prefera să îşi unească eforturile pentru a construi un depozit subteran.
Bulgaria şi România au câte două reactoare, iar Slovenia are unul singur, pe care îl împarte cu Croaţia. Deocamdată, nici una dintre aceste ţări nu şi-a exprimat disponibilitatea de a găzdui un astfel de depozit, a precizat Neil Chapman, de la Asociaţia pentru depozitarea regională şi internaţională, implicată în negocierile dintre cele opt state.
‘La un moment dat, una dintre ţări va accepta să găzduiască depozitul. Însă mai întâi trebuie să se cadă de acord asupra tipului de procese şi abia apoi să cauţi voluntari’, spune şi Verhoef.
Preluat Financiarul.ro
În prezent se poartă negocieri între opt state – Olanda, Italia, Polonia, România, Slovacia, Lituania, Slovenia şi Bulgaria – privind transportul şi depozitarea deşeurilor radioactive. Cele opt ţări vor avea o nouă întâlnire în luna mai, iar proiectul ar putea primi undă verde din partea Comisiei Europene mai târziu în cursul acestui an.
‘Programul nuclear al Olandei este de mică amploare, iar costurile construirii unui depozit subteran sunt foarte mari.
Noi avem un singur reactor nuclear în Olanda, deci ar fi avantaje mari ale unei soluţii comune’, a declarat Ewoud Verhoef, director adjunct al agenţiei Covra, responsabilă de depozitarea deşeurilor nucleare din Olanda.
În Slovenia este deja în construcţie în depozit pentru deşeurile de nivel slab la Vrbina, în estul ţării. În luna iulie a anului trecut, comunitatea locală a acceptat construirea acestui depozit în schimbul unei compensaţii anuale de 5 milioane euro.
Până în prezent, doar puţine state din lume au construit un depozit permanent pentru stocarea reziduurilor nucleare. Restul ţărilor ţin deşeurile în facilităţi temporare de stocare. Aşa este şi cazul centralei nucleare de la Seollafield, din Marea Britanie, unde circa 5.000 de canistre de jumătate de tonă cu deşeuri nucleare vitrificate sunt depozitate în containere de oţel şi beton, însă unele dintre aceste deşeuri rămân puternic radioactive o perioadă de până la 100.000 ani.
Olanda are doar 30 de metri cubi de deşeuri nucleare cu radioactivitate mare, faţă de aproape 1.900 metri cubi ai Marii Britanii şi tot aproximativ aceeaşi cantitate în Franţa. Aceste două ţări vor să îşi construiască propriile depozite subterane, chiar dacă costurile vor fi de ordinul miliardelor de euro, deoarece ele – ca şi Germania – se opun exportării permanente a deşeurilor nucleare.
Pentru o ţară precum Olanda, însă, nu se justifică construirea unui astfel de depozit pe termen lung, în condiţiile în care costurile s-ar ridica la aproximativ 2 miliarde euro. Şi alte state mai mici cu doar unul sau două reactoare nucleare fiecare – precum Slovacia, Lituania sau Slovenia – se confruntă cu aceeaşi problemă şi ar prefera să îşi unească eforturile pentru a construi un depozit subteran.
Bulgaria şi România au câte două reactoare, iar Slovenia are unul singur, pe care îl împarte cu Croaţia. Deocamdată, nici una dintre aceste ţări nu şi-a exprimat disponibilitatea de a găzdui un astfel de depozit, a precizat Neil Chapman, de la Asociaţia pentru depozitarea regională şi internaţională, implicată în negocierile dintre cele opt state.
‘La un moment dat, una dintre ţări va accepta să găzduiască depozitul. Însă mai întâi trebuie să se cadă de acord asupra tipului de procese şi abia apoi să cauţi voluntari’, spune şi Verhoef.
Preluat Financiarul.ro
miercuri, 17 februarie 2010
Raportat la salariu, tigarile din Romania sunt cele mai scumpe din UE
Cele mai scumpe tigari din Europa, raportate la salariu, sunt in Romania, unde dintr-un salariu mediu brut pot fi cumparate 183 de pachete, la polul opus aflandu-se Luxemburgul, cu 1.127 de pachete. Aceasta este concluzia unei analize realizate de Gandulluand in calcul preturile practicate in fiecare tara pentru cea mai vanduta marca de tigari, prezente in statistica pe 2010 a Tobacco Documentation Center, si salariile medii brute din majoritatea tarilor europene, centralizate de Nova TV din Cehia, parte a grupului CME.
Preluat Ziarul Financiar (ZF)
Preluat Ziarul Financiar (ZF)
Se apropie al doilea val al crizei imobiliare, avertizează experţii
Piaţa de proprietăţi comerciale din SUA şi din alte ţări ameninţă să se prăbuşească din nou, cu urmări fatale pentru stabilitatea economiei şi sistemului financiar, scrie ziarul german Handelsblatt.
Spre deosebire de 2007/2008, de data aceasta nu imobilele personale ci clădirile de birouri, centrele comerciale şi clădirile pentru chiriaşi sunt afectate de rata tot mai mare de neocupare şi de evaluările tot mai scăzute. Consecinţa o reprezintă niveluri record ale ratelor de neplată a obligaţiunilor acoperite prin proprietăţi comerciale (CMBS – commercial mortgage backed security – instrumente financiare bazate pe ipoteci comerciale).
Pentru exemplificare, piaţa americană de proprietăţi comerciale însumează acum 6,7 miliarde dolari, în timp ce volumul ipotecilor de mâna a doua (credite subprime), care au provocat ultima criză, era la izbucnirea acesteia de ‘doar’ 1,3 miliarde dolari. Tragem deja clopotele de alarmă, afirma Elisabeth Warren, profesoară la Harvard.
Ea se află în fruntea unui comisii a Congresului american, care supraveghează situaţia sistemului financiar american. Un colaps al pieţei americane de proprietăţi comerciale ar putea face să se prăbuşească un sistem financiar deja zguduit. Băncile văd deja cum se apropie aceste probleme şi reduc acordarea de credite, ceea ce însă afectează economia aflată în convalescenţă, se teme ea.
Afirmaţiile lui Warren sunt confirmate de agenţiile de rating. ‘Ne aflăm abia la începutul evoluţiei, ceea ce este mai rău urmează probabil să se întâmple’, declara Tanya Azarchs, analist la Standard & Poor’s (S&P). Nu există motive să credem că această criză a proprietăţilor comerciale va fi mai puţin rea decât ultima de la începutul anilor 90, când sute de instituţii bancare din SUA s-au prăbuşit sub povara creditelor nerambursate.
Problematica complexă, formată dintr-un amestec de valori imobiliare în cădere, rată de neocupare în creştere şi implicarea de capital extern exagerată poate fi cel mai bine ilustrată prin dezastrul de la complexul Stuyvesant Town. Firma de imobiliare Tishman Speyer şi fondul Blackrock au achiziţionat complexul cu un total de 11.200 de apartamente, în 2006, la suma record de 5,4 miliarde dolari şi au mai contractat pe deasupra 4,4 miliarde capital extern.
Din cauza recesiunii ei nu au putut creşte chiriile, în schimb, rata de neocupare în creştere din Manhattan a afectat şi obiectul lor. Aici s-a mai adăugat şi prăbuşirea valorii investiţiei la sub două miliarde de dolari. La sfârşitul lui ianuarie i-a părăsit orice speranţă, creditul nu mai fost rambursat iar obiectul a devenit falimentar. Aceeaşi situaţie şi în cazul a numeroase centre comerciale, hoteluri şi clădiri de birouri.
Chiar dacă obiectele respective s-au menţinut în ordine ca valoare iar veniturile din chirii sunt stabile, proprietarii lor au o problemă. Cândva ei trebuie să refinanţeze creditele, în situaţia în care capitalul extern – altfel decât în 2007 – nu mai este disponibil sau este disponibil sub condiţii mai dure. Deutsche Bank estimează că până în 2013 sunt necesare finanţări suplimentare de 1,4 miliarde dolari, din care 65 la sută reprezintă cazuri problemă, până la insolvenţă.
Pentru bănci, aceasta înseamnă alte creşteri ale ratei de nerambursare, mai ales multe din cele 3.000 de bănci comunale din SUA fiind ameninţate în opinia lui Warren în existenţa lor. Băncile mari pot încă compensa problema prin câştigurile din afacerile pe piaţa de capital, care şi ea a slăbit însă. Aici va fi decisivă rapiditatea cu care problema se va escalada.
Marile instituţii de creditare se pot descurca cu criza doar dacă pot repartiza pierderile pe mai mulţi ani iar situaţia lor la nivel de lichidităţi este bună, avertiza Azarchs.
Problemele nu se vor limita probabil doar la SUA, mai ales că băncile din întreaga lume au acordat credite pentru proprietăţi comerciale americane. Cel mai recent exemplu îl reprezintă trecerea la pierderi de către Deutsche Bank a unor credite în valoare de peste jumătate de miliard de euro pentru cazinouri şi hoteluri în Las Vegas.
Totodată, nu este încă clar cât de mare este riscul indirect care dormitează în registrele contabile ale băncilor din afara Americii. La recenta criză subprime, europenii au avut de furcă nu cu acordarea de credite în SUA ci cu contractarea de obligaţiuni acoperite cu împrumuturi americane.
Însă şi pieţele de proprietăţi comerciale din afara SUA prezintă simptome de criză. Astfel, analiştii sunt de părere că băncile spaniole sunt ameninţate de pierderi masive la nivel de rambursări iar Banca centrală a Angliei avertiza şi ea recent că, din cauza problemelor cu proprietăţile comerciale, s-ar putea ajunge la un al doilea val de nerambursări.
Preluat Financiarul.ro
Spre deosebire de 2007/2008, de data aceasta nu imobilele personale ci clădirile de birouri, centrele comerciale şi clădirile pentru chiriaşi sunt afectate de rata tot mai mare de neocupare şi de evaluările tot mai scăzute. Consecinţa o reprezintă niveluri record ale ratelor de neplată a obligaţiunilor acoperite prin proprietăţi comerciale (CMBS – commercial mortgage backed security – instrumente financiare bazate pe ipoteci comerciale).
Pentru exemplificare, piaţa americană de proprietăţi comerciale însumează acum 6,7 miliarde dolari, în timp ce volumul ipotecilor de mâna a doua (credite subprime), care au provocat ultima criză, era la izbucnirea acesteia de ‘doar’ 1,3 miliarde dolari. Tragem deja clopotele de alarmă, afirma Elisabeth Warren, profesoară la Harvard.
Ea se află în fruntea unui comisii a Congresului american, care supraveghează situaţia sistemului financiar american. Un colaps al pieţei americane de proprietăţi comerciale ar putea face să se prăbuşească un sistem financiar deja zguduit. Băncile văd deja cum se apropie aceste probleme şi reduc acordarea de credite, ceea ce însă afectează economia aflată în convalescenţă, se teme ea.
Afirmaţiile lui Warren sunt confirmate de agenţiile de rating. ‘Ne aflăm abia la începutul evoluţiei, ceea ce este mai rău urmează probabil să se întâmple’, declara Tanya Azarchs, analist la Standard & Poor’s (S&P). Nu există motive să credem că această criză a proprietăţilor comerciale va fi mai puţin rea decât ultima de la începutul anilor 90, când sute de instituţii bancare din SUA s-au prăbuşit sub povara creditelor nerambursate.
Problematica complexă, formată dintr-un amestec de valori imobiliare în cădere, rată de neocupare în creştere şi implicarea de capital extern exagerată poate fi cel mai bine ilustrată prin dezastrul de la complexul Stuyvesant Town. Firma de imobiliare Tishman Speyer şi fondul Blackrock au achiziţionat complexul cu un total de 11.200 de apartamente, în 2006, la suma record de 5,4 miliarde dolari şi au mai contractat pe deasupra 4,4 miliarde capital extern.
Din cauza recesiunii ei nu au putut creşte chiriile, în schimb, rata de neocupare în creştere din Manhattan a afectat şi obiectul lor. Aici s-a mai adăugat şi prăbuşirea valorii investiţiei la sub două miliarde de dolari. La sfârşitul lui ianuarie i-a părăsit orice speranţă, creditul nu mai fost rambursat iar obiectul a devenit falimentar. Aceeaşi situaţie şi în cazul a numeroase centre comerciale, hoteluri şi clădiri de birouri.
Chiar dacă obiectele respective s-au menţinut în ordine ca valoare iar veniturile din chirii sunt stabile, proprietarii lor au o problemă. Cândva ei trebuie să refinanţeze creditele, în situaţia în care capitalul extern – altfel decât în 2007 – nu mai este disponibil sau este disponibil sub condiţii mai dure. Deutsche Bank estimează că până în 2013 sunt necesare finanţări suplimentare de 1,4 miliarde dolari, din care 65 la sută reprezintă cazuri problemă, până la insolvenţă.
Pentru bănci, aceasta înseamnă alte creşteri ale ratei de nerambursare, mai ales multe din cele 3.000 de bănci comunale din SUA fiind ameninţate în opinia lui Warren în existenţa lor. Băncile mari pot încă compensa problema prin câştigurile din afacerile pe piaţa de capital, care şi ea a slăbit însă. Aici va fi decisivă rapiditatea cu care problema se va escalada.
Marile instituţii de creditare se pot descurca cu criza doar dacă pot repartiza pierderile pe mai mulţi ani iar situaţia lor la nivel de lichidităţi este bună, avertiza Azarchs.
Problemele nu se vor limita probabil doar la SUA, mai ales că băncile din întreaga lume au acordat credite pentru proprietăţi comerciale americane. Cel mai recent exemplu îl reprezintă trecerea la pierderi de către Deutsche Bank a unor credite în valoare de peste jumătate de miliard de euro pentru cazinouri şi hoteluri în Las Vegas.
Totodată, nu este încă clar cât de mare este riscul indirect care dormitează în registrele contabile ale băncilor din afara Americii. La recenta criză subprime, europenii au avut de furcă nu cu acordarea de credite în SUA ci cu contractarea de obligaţiuni acoperite cu împrumuturi americane.
Însă şi pieţele de proprietăţi comerciale din afara SUA prezintă simptome de criză. Astfel, analiştii sunt de părere că băncile spaniole sunt ameninţate de pierderi masive la nivel de rambursări iar Banca centrală a Angliei avertiza şi ea recent că, din cauza problemelor cu proprietăţile comerciale, s-ar putea ajunge la un al doilea val de nerambursări.
Preluat Financiarul.ro
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
